News Alert DOCUMENT Guvernul a publicat noul proiect al legii salarizării. Principalele schimbări față de varianta anterioară
Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată în transparență vineri, 17 iulie, de Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Forma publicată în iulie aduce modificări importante față de varianta pusă în consultare în luna mai. Legea ar urma să intre în vigoare mai devreme, de la 1 decembrie 2026, excepțiile de la aplicare sunt restrânse, apar noi sporuri, iar premiile de performanță pentru majoritatea bugetarilor sunt amânate până în 2028 și condiționate de respectarea țintei de deficit bugetar.
Legea salarizării este jalon în PNRR, iar adoptarea proiectului este legată de o sumă de 770 milioane euro.
Potrivit Ministerului Muncii, proiectul a fost actualizat după medierea Administrației Prezidențiale și în urma acordului politic semnat de partidele proeuropene.
„Ca urmare a medierii Administrației Prezidențiale și în urma acordului politic semnat de către partidele politice proeuropene, MMFTSS a organizat o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include cât mai multe dintre observațiile primite. A existat un dialog permanent cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană pentru o alocare bugetară suplimentară astfel încât să poată fi rezolvate cât mai multe din inechitățile actualului sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
Varianta actuală a proiectului îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului de Finanțe în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare a României. În cursul zilei de astăzi, proiectul a fost prezentat și predat partidelor politice semnatare ale acordului inițial pentru analiză și demararea procedurii parlamentare de adoptare”, a transmis ministerul Muncii.
Cui se aplică noua lege a salarizării
Proiectul se aplică personalului din autorități și instituții publice, inclusiv Parlament, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvern, ministere, administrație publică centrală și locală, autorități administrative autonome și instituții subordonate.
Legea vizează și personalul din instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții, personalul din instituții publice finanțate integral din venituri proprii, persoanele angajate în instituții publice prin alte contracte decât contractul individual de muncă și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.
În categoria personalului bugetar intră personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, demnitarii numiți sau aleși, magistrații, funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.
Structura de salarizare rămâne la 12 grade salariale, cu coeficienți minimi și maximi. Pentru gradul 1, coeficientul minim este 1,00, iar coeficientul maxim este 1,19. La cel mai înalt nivel, gradul 12, coeficientul minim este 6,50, iar coeficientul maxim este 8,00.
Principalele schimbări față de varianta anterioară
1. Legea ar intra în vigoare mai devreme
În varianta din mai, legea intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar valoarea de referință pentru 2027 era de 4.100 lei.
În varianta din iulie, intrarea în vigoare este mutată la 1 decembrie 2026, iar valoarea de referință de 4.100 lei se aplică pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027.
2. Excepțiile de la aplicarea legii se schimbă major
În varianta din mai, legea nu se aplica personalului din BNR, ASF, ANRE și ANCOM.
În varianta din iulie, excepția rămâne explicit doar pentru Banca Națională a României. ASF, ANRE și ANCOM nu mai apar la excepții în articolul privind domeniul de aplicare. În schimb, sunt introduse excepții pentru anumite persoane contractate local de misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești.
3. Diferența salarială tranzitorie este rescrisă
În mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026, nu se acorda personalului nou-încadrat după intrarea în vigoare a legii și era limitată până cel târziu la 31 decembrie 2031.
În iulie, diferența se raportează la venitul salarial din noiembrie 2026, este inclusă în salariul lunar și în baza de calcul a drepturilor salariale, iar textul spune că se aplică și personalului nou-încadrat, prin raportare la funcții similare.
4. Premiile de performanță se schimbă
În varianta din mai, premiile de performanță se aplicau în 2027 exclusiv pentru personalul didactic, didactic auxiliar și personalul din ANAF.
În varianta din iulie, premiile se aplică de la intrarea în vigoare doar pentru personalul didactic și didactic auxiliar. Pentru celelalte categorii de personal, inclusiv ANAF, aplicarea este mutată din 2028 și doar dacă în anul anterior a fost respectată ținta de deficit bugetar.
5. Apare un spor nou pentru administrația locală
Varianta din iulie introduce un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației publice locale, de până la 15% din salariul de bază. Acesta poate fi acordat doar dacă anumite limite privind cheltuielile de personal raportate la venituri sunt respectate.
Știre în curs de actualizare…
Vezi AICI proiectul complet.
O reformă cu impact major asupra bugetului
Noua lege a salarizării unitare este una dintre cele mai complexe reforme ale administrației publice din ultimii ani, deoarece stabilește principiile după care vor fi calculate salariile tuturor angajaților plătiți din fonduri publice.
Pe lângă eliminarea discrepanțelor salariale și introducerea unor criterii unitare de remunerare, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între solicitările sindicatelor și constrângerile bugetare, într-un moment în care România este angajată într-un amplu proces de reducere a deficitului bugetar.
Câți bugetari are România
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2026, de 1.274.999, cu 5.306 mai puţine comparativ cu prima lună a anului.
Raportat la martie 2026, numărul posturilor ocupate a fost în aprilie mai mic cu 2.462 posturi, în timp ce faţă de aceeaşi lună din 2025 era mai mic cu 31.235 posturi.
Aproape 63,9% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 814.590 (-1.924 faţă de ianuarie 2026), iar dintre acestea 600.562 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (-1.185 angajaţi, comparativ cu ianuarie 2026).
Citește și Numărul funcționarilor publici este în scădere. Câți au mai rămas angajați în structurile statului
