Legea salarizării: Cereri de peste 20 miliarde lei pentru salariile bugetarilor. Guvernul propune un alt plafon
Proiectul noii legi a salarizării ar putea ajunge la un impact maxim de 12,1 miliarde lei, stabilit în urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, a declarat vineri ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după dezbaterea de la Palatul Cotroceni. Legea salarizării este jalon în PNRR, iar adoptarea proiectului este legată de o sumă de 770 milioane euro.
Dragoș Pîslaru a declarat că Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și sindicatele. Solicitările venite din sectorul public au depășit 20 miliarde lei, însă Guvernul spune că spațiul fiscal permite un impact maxim de 12,1 miliarde lei pentru noua lege a salarizării.
„Ca urmare a acestui exerciţiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public şi ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. În mod evident, pe structura actuală de angajamente fiscal-bugetare ale României, lucrul acesta nu poate fi rezolvat. Am plecat de la acel acord politic de opt miliarde (de lei n.r.).
Între timp, am avut discuţii cu Ministerul Finanţelor, cu Comisia Europeană, pentru a explora care este valoarea maximală pe care ar putea să o aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit şi, în acelaşi timp, România să aibă resursele pentru a putea susţine parcursul fiscal-bugetar.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Motorina s-a ieftinit cu aproape 70 de bani în prima zi cu acciza redusă. Cât costă litrul la pompă
Valoarea care este derivată şi din forma renegociată a PNRR, pe acest jalon 420, este de 7,3% din PIB şi, practic, acesta este pragul: 7,3% creştere a masei salariale, ceea ce înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală”, a spus Pîslaru vineri, 17 iulie, într-o intervenţie la Digi24.
Oficialul a explicat că proiectul trebuie să îndeplinească jalonul din PNRR, dar și să fie sustenabil în raport cu angajamentele fiscal-bugetare ale României.
Draftul a fost prezentat partidelor
Ministrul interimar al Muncii a anunțat că un draft al proiectului a fost prezentat vineri partidelor politice.
„Noi am propus acum un draft, o formă de proiect pe care am prezentat-o, astăzi (vineri n.r.), partidelor politice. Ne menţinem acest rol de secretariat tehnic la dispoziţia partidelor pe toată perioada care va preceda, sperăm noi, intrarea în Parlament, respectiv depunerea de către partidele politice în Parlament a proiectului.
Ne exprimăm încrederea că acest proiect ar fi adoptat nu doar pentru cei 770 de milioane de euro, care reprezintă valoarea jalonului, ci şi pentru a putea avea o corectare importantă a inechităţilor, considerând că sunt anumite aspecte care, în acest moment, în acest draft, merită analizate de către partide şi susţinute”, a subliniat ministrul interimar al Muncii.
O nouă discuție ar urma să aibă loc marți
Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că dezbaterea de vineri de la Palatul Cotroceni a fost una tehnică, iar partidele vor avea câteva zile pentru analizarea proiectului.
„A fost o dezbatere tehnică despre ce este în acest proiect, urmând ca partidele să aibă câteva zile în care să analizeze ceea ce văd acolo, să poarte alte discuţii cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale, în interiorul partidelor.
Ne vom reuni din nou cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi, cu reprezentanţii partidelor, dar în prezenţa liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie sau pentru a încerca partidele să tragă o concluzie, dacă reuşesc, să îşi asume un proiect pe care să îl depună la Parlament şi să fie adoptat, astfel încât România să îndeplinească jalonul din PNRR”, a spus Burnete.
O reformă cu impact major asupra bugetului
Noua lege a salarizării unitare este una dintre cele mai complexe reforme ale administrației publice din ultimii ani, deoarece stabilește principiile după care vor fi calculate salariile tuturor angajaților plătiți din fonduri publice.
Pe lângă eliminarea discrepanțelor salariale și introducerea unor criterii unitare de remunerare, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între solicitările sindicatelor și constrângerile bugetare, într-un moment în care România este angajată într-un amplu proces de reducere a deficitului bugetar.
Vezi și CCR a stabilit că un articol din Legea Salarizării este neconstituțional. Pe cine dezavantaja
Câți bugetari are România
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2026, de 1.274.999, cu 5.306 mai puţine comparativ cu prima lună a anului.
Raportat la martie 2026, numărul posturilor ocupate a fost în aprilie mai mic cu 2.462 posturi, în timp ce faţă de aceeaşi lună din 2025 era mai mic cu 31.235 posturi.
Aproape 63,9% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 814.590 (-1.924 faţă de ianuarie 2026), iar dintre acestea 600.562 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (-1.185 angajaţi, comparativ cu ianuarie 2026).
Citește și Numărul funcționarilor publici este în scădere. Câți au mai rămas angajați în structurile statului
