Execuția bugetară după primele patru luni din 2026: deficitul scade la 1,17% din PIB, veniturile au urcat cu 12%
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni din 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 miliarde lei, echivalentul a 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 55,97 miliarde lei și 2,92% din PIB în aceeași perioadă din 2025, arată marți, 26 mai, Ministerul de Finanțe.
Față de anul trecut, deficitul s-a redus cu peste 32 miliarde lei, iar ca pondere în economie ajustarea este de 1,75 puncte procentuale din PIB.
Comparativ cu ultimii ani, tendința este și mai evidentă: după un deficit de 57,3 miliarde lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 și 56 miliarde lei (2,92% din PIB) în 2025, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală majoră.
Ministerul Finanțelor subliniază că nivelul actual este chiar sub execuția din 2023, an în care deficitul anual s-a închis la 5,76% din PIB, deși presiunile actuale asupra bugetului sunt mai ridicate decât acum doi-trei ani.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România intră într-o etapă de consolidare fiscală, obiectivul pentru 2026 rămânând reducerea deficitului la 6,2% din PIB.
Veniturile au depășit 223 miliarde lei. TVA-ul a crescut cu peste 22%
Veniturile totale ale statului au ajuns la 223,83 miliarde lei, în creștere cu 12% față de primele patru luni din 2025.
Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,5 puncte procentuale, evoluție susținută în principal de TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Încasările nete din TVA au urcat la 47,8 miliarde lei, cu 22,4% peste nivelul anului trecut, pe fondul majorării cotelor și al modificărilor fiscale introduse prin Legea 141/2025.
În același timp, încasările brute din TVA au crescut cu 20,1%, iar restituirile au urcat la 12,4 miliarde lei, față de 11,06 miliarde lei în perioada similară din 2025.
Ministerul consideră că evoluția indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate anul trecut, cât și prime semnale privind îmbunătățirea colectării și conformării fiscale.
Impozitul pe salarii și dividende a accelerat puternic
Impozitul pe salarii și venit a generat 23,89 miliarde lei, în creștere cu 21,8%.
Creșterea a fost susținută în special de:
- avansul încasărilor din dividende, de 47%;
- creșterea cu 276% a sumelor colectate prin Declarația Unică, pe fondul bonificației acordate plăților efectuate până la 15 aprilie;
- eliminarea facilităților fiscale din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
În paralel, contribuțiile sociale au ajuns la 73,66 miliarde lei, în urcare cu 8,8%, ritm peste evoluția masei salariale din economie.
Ministerul spune că evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare și consolidarea colectării.
Fondurile europene au devenit principalul motor al investițiilor
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4%.
În paralel, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat și au ajuns la 31,03 miliarde lei.
Din această sumă, 75,58% reprezintă proiecte finanțate prin fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Plățile pentru proiectele europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32% față de anul trecut.
Ministerul Finanțelor subliniază că structura investițiilor se schimbă: fondurile europene devin principala sursă de susținere a investițiilor, reducând presiunea asupra bugetului național.
Autoritățile arată că această schimbare a permis reducerea deficitului fără blocarea proiectelor majore.
Cheltuielile statului au scăzut, iar salariile bugetarilor au costat mai puțin
Cheltuielile totale au fost de 247,79 miliarde lei, în scădere cu 3,2% față de anul trecut.
Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 13,4% la 12,1%.
Cheltuielile de personal au coborât la 54,66 miliarde lei, cu 1,9 miliarde lei sub nivelul din primele patru luni din 2025.
Reducerea este pusă pe seama plafonării cheltuielilor salariale și a limitării sporurilor.
Ponderea cheltuielilor de personal în PIB a scăzut la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul anului trecut.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,3%, până la 32,14 miliarde lei, în principal din cauza costurilor mai ridicate din sănătate.
Te-ar putea interesa și Noua lege a salarizării a fost publicată oficial. Salariile nu vor scădea, apar premii de performanță și noi reguli pentru sporuri
Dobânzile la datoria publică au urcat cu peste 3 miliarde lei
Una dintre principalele presiuni asupra bugetului rămâne costul finanțării.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Ca pondere în PIB, acestea au rămas la 1,16%, față de 1,07% în 2025.
Ministerul Finanțelor avertizează că nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile deficitelor acumulate în anii anteriori și condițiile mai restrictive de finanțare.
Asistența socială și subvențiile au scăzut
Cheltuielile cu asistența socială s-au redus cu 1,6%, până la 84,25 miliarde lei, inclusiv pe fondul măsurilor fiscal-bugetare introduse prin Legea 141/2025.
În această categorie intră și compensările pentru energie electrică și gaze, care au totalizat 49,08 milioane lei.
Subvențiile au fost de 3,57 miliarde lei, direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schemele de compensare din energie.
Categoria „alte cheltuieli” a coborât la 4,05 miliarde lei, cu 2,4 miliarde lei sub nivelul de anul trecut.
Ministerul Finanțelor: România încearcă simultan reducerea deficitului, investiții record și accelerarea PNRR
Ministerul consideră că execuția din 2026 reflectă încercarea de a atinge simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului, menținerea investițiilor la nivel ridicat și accelerarea absorbției fondurilor europene.
Autoritățile mai arată că România încearcă să facă această ajustare într-un context mai dificil decât în anii precedenți, marcat de costuri ridicate de finanțare, inflație persistentă și termene strânse pentru implementarea PNRR.
În evaluarea ministerului, execuția de până acum marchează începutul unei schimbări structurale: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală.
