Procurorii critică noua lege a salarizării: reducerea veniturilor afectează independența justiției
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) critică proiectul noii legi a salarizării publicat luni, 25 mai, de Ministerul Muncii și avertizează că modificările propuse pot afecta independența sistemului judiciar prin diminuarea drepturilor salariale ale magistraților. Reacția vine după ce simulările salariale pentru 2027 au indicat scăderi importante în grila de salarizare pentru judecători și grefieri.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, la cel mai ridicat nivel de salarizare se află procurorii cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), precum și procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Pentru această categorie, coeficientul de salarizare pornește de la 5,05 pentru o vechime între 6 și 10 ani și ajunge la 5,39 pentru o vechime de peste 20 de ani.
În cazul procurorilor cu grad de curte de apel, coeficienții variază între 4,87 pentru o vechime de 6-10 ani și 5,26 pentru cei cu peste 20 de ani experiență.
Pentru procurorii cu grad de tribunal, inclusiv procurorii militari de la tribunalele militare, coeficientul de salarizare începe de la 4,63 pentru o vechime între 5 și 10 ani și ajunge la 5,00 pentru cei cu peste 20 de ani.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
În ceea ce privește procurorii cu grad de judecătorie, coeficienții sunt mai reduși și cresc progresiv odată cu experiența: 3,66 pentru o vechime între 3 și 5 ani, 3,81 pentru 5-10 ani, 3,97 pentru 10–15 ani, 4,14 pentru 15–20 ani și 4,31 pentru cei cu peste 20 de ani.
Pentru procurorii stagiari, coeficientul de salarizare pornește de la 2,70 în primii trei ani și ajunge la 2,81 pentru vechime între 3 și 5 ani, baza de referință fiind stabilită separat pentru această categorie.
Ministerul Muncii susține însă că salariile aflate în plată nu vor fi reduse efectiv. Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, care va compensa eventualele scăderi și va fi acordată până cel târziu la 31 decembrie 2031, pentru persoanele care rămân pe aceeași funcție și în aceleași condiții.
Te-ar putea interesa și Noua lege a salarizării: bugetarii cu salarii mai mici după reformă vor primi compensații până în 2031
Executivul argumentează că reforma urmărește reașezarea veniturilor pe grila unitară și reducerea dezechilibrelor acumulate în timp. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că în sistemul judiciar au existat majorări salariale rezultate din interpretări și hotărâri judecătorești care au dus veniturile peste nivelul prevăzut în grilă.
Parchetul: compensația tranzitorie este o soluție temporară și imprevizibilă
În poziția oficială transmisă marți, 26 mai, PÎCCJ susține că mecanismul diferenței salariale tranzitorii nu oferă garanții suficiente. Instituția arată că această compensație are caracter temporar și ridică semne de întrebare privind natura juridică și efectele sale asupra drepturilor viitoare, inclusiv la pensionare.
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar.
Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții.”
Parchetul mai avertizează că proiectul poate genera situații în care promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la venituri mai mici, ceea ce ar putea afecta funcționarea instanțelor și parchetelor.
„Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror.
În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. (...) Pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei ‘diferenţe salariale tranzitorii’ ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui ‘favor’, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării”, arată sursa citată.
Temeri privind exodul din sistem
Reprezentanții atrag atenția și asupra impactului pe termen lung asupra resursei umane din justiție. Potrivit instituției, noile reguli riscă să reducă atractivitatea profesiei pentru absolvenții de drept și să accelereze plecările din sistem, într-un context deja marcat de deficit de personal și volum ridicat de activitate.
„Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea 'atractivității' profesiei pentru absolvenții de studii juridice.
Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei”, se mai precizează în poziția procurorilor.
PÎCCJ anunță că susține poziția exprimată anterior de Consiliul Superior al Magistraturii și solicită ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie implicați în consultările publice privind proiectul de lege.
Poziția CSM poate fi regăsită AICI.
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate prin PNRR, iar termenul pentru adoptare este 1 iulie 2026.
