INS confirmă stagnarea economiei în T1 2026. Expert: „Ne-am blocat într-o zonă extrem de complicată și periculoasă”
Produsul Intern Brut al României s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul I 2026, comparativ cu trimestrul IV 2025, potrivit datelor publicate joi, 9 iulie, de Institutul Național de Statistică. Față de același trimestru din 2025, economia a înregistrat însă o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier.
Institutul Naţional de Statistică a menţinut estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut în primele 3 luni ale anului, faţă de datele anunţate în iunie.
La acel moment, consultantul economic Adrian Negrescu atrăgea atenția că România nu se află, din punct de vedere tehnic, în recesiune, însă traversează o perioadă dificilă caracterizată de stagnare economică și inflație ridicată.
„Datele de la INS vin să confirme ceea ce anticipam deja, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. Mai simplu spus, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune. Cu toate acestea, motivele de bucurie sunt limitate”, declara atunci Adrian Negrescu pentru DigiEconomic.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Prețurile carburanților în marile orașe: cât costă benzina și motorina în București, Cluj, Timișoara și Iași
PIB-ul ajustat sezonier a fost de aproape 500 miliarde lei
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2026, pe seria ajustată sezonier, a fost de 499,7 miliarde lei prețuri curente, în termeni nominali.
În termeni reali, acesta a fost în scădere cu 1,1% față de trimestrul I 2025.
Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru al anului a fost de 405,9 miliarde lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Construcțiile au avut o contribuție pozitivă, industria și comerțul au tras în jos economia
Din perspectiva resurselor, construcțiile au avut o contribuție pozitivă la evoluția PIB, de +0,4%.
Și activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au contribuit pozitiv, cu +0,3%.
În schimb, comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele au avut una dintre cele mai mari contribuții negative, de -0,7%, pe fondul reducerii volumului de activitate.
Industria a contribuit negativ cu -0,2%, iar informațiile și comunicațiile cu -0,3%.
„Sectorul industrial continuă să sufere din cauza costurilor mari cu utilitățile și a reducerii comenzilor venite din vestul Europei. Problemele economice din Germania, principalul nostru partener comercial, s-au transmis direct în fabricile din România. Investițiile private au intrat și ele într-o fază de așteptare prelungită din cauza incertitudinilor fiscale și a modificărilor legislative frecvente”, a explicat consultantul economic.
Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au avut, de asemenea, o contribuție negativă, de -0,2%.
Agricultura, silvicultura şi pescuitul, intermedierile financiare nu au contribuit la creșterea PIB.
Consumul populației a scăzut, investițiile au rămas pe plus
Din punctul de vedere al utilizării PIB, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut o contribuție negativă de -1,2%, cu un volum în scădere față de anul anterior.
Formarea brută de capital fix, indicator asociat investițiilor, a rămas pe plus, cu o contribuție de +0,4%, deși estimarea a fost revizuită în jos față de varianta provizorie anterioară.
În cazul administrațiilor publice, cheltuiala pentru consumul final individual a fost revizuită de la o contribuție negativă la una pozitivă, de +0,4%, în timp ce consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a fost revizuit la +1,4%.
„România se confruntă cu riscul stagflației”
Potrivit consultantului economic, combinația dintre lipsa creșterii economice și menținerea inflației la niveluri ridicate reprezintă principalul risc pentru economia românească.
„Statistica indică faptul că ne-am blocat într-o zonă macroeconomică extrem de complicată și periculoasă, cunoscută sub numele de stagflație. Acest fenomen combină absența creșterii economice reale cu o inflație persistentă. Situația pune o presiune uriașă pe bugetele familiilor și pe planurile de afaceri ale companiilor din întreaga țară”, a declarat Negrescu.
El avertizează că efectele inflației continuă să fie resimțite atât de populație, cât și de companii.
„Inflația acționează ca o taxă nevăzută care erodează zilnic veniturile cetățenilor. Românii pleacă din magazine cu mai puține produse, deși cheltuiesc aceleași sume de bani. Această scădere a volumului de vânzări se transpune imediat în pierderi și blocaje pentru comercianți”, a explicat consultantul.
Potrivit acestuia, firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate de contextul actual.
„Ele se confruntă cu costuri de producție și salarii din ce în ce mai mari, dar nu mai pot mări prețurile finale fără riscul de a-și pierde complet clienții. Acest cerc vicios alimentează starea de amorțeală economică și întârzie relansarea pieței”, a spus Adrian Negrescu.
Te-ar putea interesa și Deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB în primele 5 luni. Bolojan: „Mulțumesc tuturor românilor.” Economiștii cer prudență
