Legea salarizării intră într-o nouă etapă: vineri, discuții la Cotroceni. Guvernul promite modificări și fonduri suplimentare
Reforma salarizării unitare revine în centrul agendei politice și economice. Reprezentanții partidelor pro-occidentale și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, participă vineri, 17 iulie, la Palatul Cotroceni, la o nouă rundă de consultări privind viitoarea lege a salarizării unitare, unul dintre jaloanele esențiale asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Întâlnirea are loc într-un context tensionat, marcat de proteste sindicale, presiuni pentru majorarea fondului de salarii și schimburi de acuzații între PSD și PNL privind întârzierea reformei.
Consultările de vineri au început la ora 12:00 și vor fi coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete.
Noua lege a salarizării este una dintre reformele-cheie asumate de România în relația cu Comisia Europeană și condiționează îndeplinirea unor obiective din PNRR.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Executivul încearcă să ajungă la o variantă care să respecte atât angajamentele asumate față de Bruxelles, cât și solicitările formulate de sindicate și instituțiile publice.
Sindicatele contestă forma actuală a proiectului
Discuțiile de la Palatul Cotroceni vin după întâlnirea de joi dintre conducerea PNL și reprezentanții principalelor confederații sindicale.
Organizațiile sindicale și-au exprimat în ultimele săptămâni nemulțumirea față de proiectul publicat în luna mai, susținând că acesta nu răspunde problemelor semnalate de angajații din sectorul public.
Printre principalele nemulțumiri se numără modul de stabilire a grilelor salariale, diferențele dintre categorii profesionale și lipsa unor garanții privind protecția veniturilor.
Dragoș Pîslaru: Noul proiect va aduce „surprize plăcute”
Ministrul interimar al Muncii, citat de News.ro, a susținut că protestele actuale sunt generate de forma inițială a proiectului, publicată în luna mai, și afirmă că documentul aflat acum în lucru este semnificativ diferit.
Potrivit acestuia, în ultimele trei luni au avut loc consultări cu sindicatele, instituțiile publice, Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană pentru identificarea unei soluții care să poată fi susținută financiar.
Pîslaru afirmă că noul proiect va include modificări importante și promite „o serie întreagă de surprize plăcute” pentru angajații din sectorul public.
Fondul de salarii ar putea crește de la 8 la 27 de miliarde de lei
Una dintre cele mai importante schimbări vizează dimensiunea bugetului necesar pentru aplicarea reformei.
Ministrul a explicat că varianta inițială a legii avea la bază o creștere a fondului de salarii de aproximativ 8 miliarde de lei, însă consultările cu sindicatele și instituțiile publice au arătat că necesarul real este de aproximativ 27 de miliarde de lei.
În prezent, autoritățile încearcă să identifice resursele financiare necesare pentru a acoperi o parte cât mai mare din aceste solicitări fără a afecta obiectivele de consolidare bugetară.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, una dintre modificările importante din noua versiune a proiectului privește consolidarea principiului „la muncă egală, plată egală”.
Pîslaru susține că mecanismele de protecție a veniturilor vor fi întărite, astfel încât noii angajați care ocupă aceeași funcție și desfășoară aceeași activitate să beneficieze de aceleași drepturi salariale ca personalul aflat deja în sistem.
Oficialul afirmă că observațiile formulate de sindicate privind eliminarea discriminărilor salariale au fost integrate în noua variantă a proiectului.
O reformă cu impact major asupra bugetului
Noua lege a salarizării unitare este una dintre cele mai complexe reforme ale administrației publice din ultimii ani, deoarece stabilește principiile după care vor fi calculate salariile tuturor angajaților plătiți din fonduri publice.
Pe lângă eliminarea discrepanțelor salariale și introducerea unor criterii unitare de remunerare, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între solicitările sindicatelor și constrângerile bugetare, într-un moment în care România este angajată într-un amplu proces de reducere a deficitului bugetar.
Vezi și CCR a stabilit că un articol din Legea Salarizării este neconstituțional. Pe cine dezavantaja
