Ministrul Agriculturii propune un mecanism de protecție pentru alimente atunci când inflația depășește 5%. Economist: „O aberație”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat miercuri, 11 februarie, că va promova în Guvern și Parlament un proiect de lege care prevede un mecanism de plafonare a adaosului comercial pentru produsele agroalimentare atunci când inflația depășește 5%-6%. Schema ar urma să intre în vigoare după încheierea actualei plafonări la alimentele de bază, care expiră la 31 martie 2026, și va fi activată doar în perioadele în care inflația urcă peste acest nivel.
Oficialul a subliniat că intervenția vizează adaosul comercial, nu prețul final al alimentelor, și că datele vor fi fundamentate pe statistici oficiale.
„Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi pe produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînţeles, economice şi toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică.
Şi cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a declarat Florin Barbu, citat de Agerpres, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Proiectul va fi finalizat săptămâna viitoare, potrivit oficialului, și transmis Guvernului.
Ideea nu este nouă, ministrul venind cu această propunere și în decembrie 2025. La acel moment, profesorul de economie Christian Năsulea declara, pentru DigiEconomic, că propunerea este contrară principiilor elementare ale economiei de piață:
„Orice fel de plafon de preț, orice fel de limitare sau de intervenție pe sistemul de prețuri, produce o cantitate uriașă de ineficiență în piață. Deci, în momentul în care limitezi prețurile unui produs, consensul în rândul economiștilor este că faci produsul respectiv să dispară de pe piață... pentru că nu mai sunt oameni interesați să-l vândă dacă nu își recuperează banii, doar din cauză că a venit un politician demagog și a pus o limită în interesul propriu electoral, ignorând realitățile pieței.
Realitățile sunt transmise tocmai de prețul la care se ajunge pe piață prin arbitraj liber între cerere și ofertă. E foarte important acest mecanism de piață pentru a ne da seama când nu se produc suficiente produse, de exemplu, devenind mai scumpe.”
Năsulea sublinia că, pe lângă efectele economice negative, ideea denotă „o lipsă completă de înțelegere a mecanismelor elementare ale economiei”.
„În momentul în care intervenim la modul acesta (așa cum a propus ministrul n.r.), realitatea ne lovește de fiecare dată, realitatea fiind că dispare produsul respectiv de pe piață. Este o aberație de maxim nivel... ideea de a implementa un plafon de preț și, în momentul în care vorbim de a implementa un plafon de preț doar atunci când convine ministrului Agriculturii, doar atunci când prețurile sunt mari, fără să lași plafon de preț și atunci când se ieftinesc, deja mă face să mă întreb la ce se gândește (ministrul n.r.).
Până la urmă, este ministrul care ar trebui să protejeze interesele agricultorilor, să se ocupe tocmai de agricultorii din România, și fix pe aceștia îi lovește foarte, foarte tare printr-o astfel de măsură. Sper că nu va fi niciodată implementată pentru că, repet, este o aberație… este o chestiune care denotă o lipsă completă de înțelegere a mecanismelor cele mai simple de funcționare ale economiei”, a mai arătat acesta.
