Ministrul Agriculturii vrea un mecanism de protecție pentru alimente atunci când inflația depășește 5%. Economist: „O aberație!”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat recent că va propune introducerea unui mecanism automat care să activeze măsuri de protecție pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflația depășește 5%, după încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, programată pentru 31 martie 2026. Economiștii consultați de DigiEconomic califică ideea drept „o aberație”.
Măsura ar funcționa, potrivit ministrului, după modelul intervențiilor Băncii Naționale ale României (BNR) asupra cursului valutar.
„Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Noi am intervenit în piață atunci când aveam o inflație la 31 decembrie 2022 de aproape 13%. Este normal să intervii ca stat, să-ți protejezi consumatorii, să-ți protejezi, pe de altă parte, și fermierii, pentru că plafonarea adaosului comercial reprezintă un preț mai bun la poarta fermei. Bineînțeles, dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca și retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier. Asta nu s-a înțeles.
Deci, ca să nu mai fiu acuzat întotdeauna că intervin în piață (...) am venit cu o propunere: așa cum se întâmplă și la cursul de schimb al euro, când BNR-ul intervine atunci când cursul euro crește prea tare, să avem și noi o legislație pe inflație. Și atunci când inflația e peste 5%, să intre acest mecanism pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, piața să fie liberă și să fie eliminat. Deci, practic, nu mai intervenim în piață. Noi avem o responsabilitate asupra inflației și asupra puterii de cumpărare a românilor și atunci acest mecanism este foarte simplu. Așa cum se intervine pe cursul leu-euro, așa să se intervină și pe inflația din România”, a declarat recent ministrul, citat de Agerpres.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Retrogradarea la junk ar putea împinge România în recesiune. Specialist: „Nu trebuie lăsată țara de izbeliște”
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă în iulie 2023 prin OUG 67/2023, pentru 90 de zile, fiind ulterior prelungită în repetate rânduri. Ultima prelungire este valabilă până la 31 martie 2026.
Profesorul de economie Christian Năsulea spune că propunerea este contrară principiilor elementare ale economiei de piață:
„Orice fel de plafon de preț, orice fel de limitare sau de intervenție pe sistemul de prețuri, produce o cantitate uriașă de ineficiență în piață. Deci, în momentul în care limitezi prețurile unui produs, consensul în rândul economiștilor este că faci produsul respectiv să dispară de pe piață... pentru că nu mai sunt oameni interesați să-l vândă dacă nu își recuperează banii, doar din cauză că a venit un politician demagog și a pus o limită în interesul propriu electoral, ignorând realitățile pieței.
Realitățile sunt transmise tocmai de prețul la care se ajunge pe piață prin arbitraj liber între cerere și ofertă. E foarte important acest mecanism de piață pentru a ne da seama când nu se produc suficiente produse, de exemplu, devenind mai scumpe”, a explicat economistul, pentru DigiEconomic.
Năsulea subliniază că, pe lângă efectele economice negative, ideea denotă „o lipsă completă de înțelegere a mecanismelor elementare ale economiei”.
„În momentul în care intervenim la modul acesta (așa cum a propus ministrul n.r.), realitatea ne lovește de fiecare dată, realitatea fiind că dispare produsul respectiv de pe piață. Este o aberație de maxim nivel... ideea de a implementa un plafon de preț și, în momentul în care vorbim de a implementa un plafon de preț doar atunci când convine ministrului Agriculturii, doar atunci când prețurile sunt mari, fără să lași plafon de preț și atunci când se ieftinesc, deja mă face să mă întreb la ce se gândește (ministrul n.r.).
Până la urmă, este ministrul care ar trebui să protejeze interesele agricultorilor, să se ocupe tocmai de agricultorii din România, și fix pe aceștia îi lovește foarte, foarte tare printr-o astfel de măsură. Sper că nu va fi niciodată implementată pentru că, repet, este o aberație… este o chestiune care denotă o lipsă completă de înțelegere a mecanismelor cele mai simple de funcționare ale economiei”, a mai arătat acesta.
