RAPORT DE ȚARĂ. Cine lucrează ceramica la Horezu, unul dintre simbolurile județului Vâlcea?
Astăzi, olari adevăraţi mai sunt cât să-i numeri pe degete. Printre ei, Florin şi Viorel Frigură. Duc mai departe renumele bunicilor, Eufrosina şi Victor Vicşoreanu, părintele cocoşului de Hurez.
„Le furam lut, improvizam o roată, undeva, ascunsă, şi încercam să învăţăm. Şi când ne duceam la bunici, mă duceam trecând de la şcoală, opream la el şi eram foarte vorbăreţ, (...) şi-l întrebam: Tată mare, da' de ce faci aşa? De ce-i aşa? Şi el spunea tot timpul că meseria se fură, nu se învaţă”, își amintește meșterul olar Florin Frigură.
Pe Aida şi Florin Frigură îi găsim într-o casă tradiţională, mai veche de un secol. Aşezaţi în faţa roţilor, lucrează cu pricepere printre saci cu lut şi zeci de vase.
„Motivele specifice ceramicii de Horezu sunt, în primul rând, cocoşul”, explică Aida Frigură, meşter olar. „Pomul vieţii este unul dintre motivele de Horezu, spicul grâului, bobocul de trandafir, rozeta, coada de păun şi anumite motive brâncoveneşti au fost puse pe farfurii de Victor şi Eufrosina Vicşoreanu şi noi încercăm să facem acelaşi lucru”, spune Aida Frigură.
La început a stricat materialul, până să descopere cum să amestece pământul, apa şi focul. Acum închipuie lucruri, cu har şi meşteşug. Şi uite-aşa, încep să se arate câte un urcior, o vază, o cană de apă sau de vin.
Cele două fiice, Carina şi Alexandra, urmăresc orice mişcare şi încearcă să fure tainele pe care tatăl lor le-a furat, la rându-i, de la bunicul său.
„S-a luat după tati. Meseria se fură. Luăm un cocoloș, îl azvârlim pe roată, îl centrăm, (…) băgăm două degete în el şi dup-aia ne iese o farfuriuţă sau o scrumieră”, spune Alexandra Frigură, fiica cea mare a soților Frigură.
În timp ce soţul său frământă şi modelează lutul, Aida Frigură îşi lasă imaginaţia să decoreze. „Încercăm să facem şi modele noi, bineînţeles, deci niciodată o farfurie nu seamănă cu cealaltă, întotdeauna este ceva diferit, chiar dacă modelele sunt aceleaşi, ele sunt puse într-o altă formă în farfurie şi atunci produsul final este altul”, spune Aida Frigură.
În timp ce discul se învârte, meşterul descifrează sunetele dimprejur. Ale vaselor luate pământului şi date focului, apoi, învăţate să vorbească.
Muzeul Satului reconstituie arhitectura și tradițiile rurale vâlcene
Un alt loc ce merită descoperit este Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, înfiinţat în 1969 şi intrat în circuitul turistic de vizitare în 1974. Spaţiul este organizat sub forma unui sat muzeu, gândit să reconstituie, pe o suprafaţă de opt hectare, imaginea funcţională a unei aşezări rurale tradiţionale, cu toate instituţiile sale.
Imaginea reconstituită este a unei aşezări rurale vâlcene din secolul al XIX-lea - începutul secolului XX, cu monumente istorice, case şi anexe gospodăreşti care pun în valoare preocupările tradiţionale, mesteşugurile şi tehnicile populare.
Tradiţiile bătrânului judeţ sunt păstrate în acest loc păstrător de farmec. Aici, miroase a iarbă proaspătă şi a pâine pe vatră, a foc de lemne şi a lapte proaspăt muls, la fel ca în casa bunicilor de la ţară.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
