Produse tradiționale românești. Fabrica unde se face din nou magiun ca pe vremea străbunicilor

Pe timpul comuniştilor, cea mai mare parte a producţiei mergea la export. Pentru oamenii de rând, era o delicatesă aproape imposibil de găsit în galantare. Magiunul de prune de Topoloveni e astăzi la fel de apreciat, graţie reţetei sale delicioase, fără strop de zahăr, inspirată din bunele tradiţii ale gospodinelor din Argeş.

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

Doar fructele bine-coapte se folosesc la magiun. După ce sunt culese cu atenţie, se fierb cât e ziua de lungă. Iar la final, aroma şi gustul magiunului de Topoloveni sunt de nedescris.

Înainte de 1989, magiunul din Argeș era gustat mai mult de străini, mai puțin de români. Aproape toată producția mergea la export.

Gheorghiţă Boţârcă, primarul din Topoloveni: „În perioada de dinainte de 89 magiunul de Topoloveni nu ajungea în România, atât de bun era pentru că îl cumpărau cei din vest la butoaie, astfel că în România nu se comercializa, îți era interzis să consumi din produsul tău”.

Acum, două fabrici cu tradiție de la începutul anilor 1900 fac din nou magiun ca pe timpul străbunicilor. În zona Topoloveniului, tradiția se ține aproape în fiecare gospodărie.