Schimbările bruște ale vremii ne supun organismul la un stres termic uriaș. Cât de gravă e situația în București
Organismul uman este supus unui stres termic uriaș și foarte curând ar putea să nu mai facă față. Este vorba despre stresul produs din cauza căldurii sau a frigului excesiv.
Pământ - anul de grație 1880. Temperatura medie resimțită la nivel global - 13,73 de grade. 140 de ani mai târziu, temperatura crește cu un grad, iar estimările arată că până la finalul acestui secol temperatura va crește cu încă 2 grade. Poate părea puțin, dar trebuie să ținem cont că peste 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă. Acesta este și motivul pentru care aceste măsurători nu arată creșteri spectaculoase.
Dar ca să înțelegem cât de mult au crescut temperaturile vom lua un caz particular. București, 6 februarie 1954. Ziua în care s-au înregistrat -30,2 grade Celsius. Aproape 7 decenii mai târziu, minima a coborât la 2 grade. Creșterea temperaturilor are un efect pe care îl resimțim din ce în ce mai mult asupra vieții de zi cu zi.
Se numește stres termic și se manifestă în momentul în care apar fluctuații mari de temperatură. Erupțiile cutanate, crampele, oboseala cronică, dar și acciddentul vascular cerebral sunt câteva dintre simptomele care pot fi puse pe seama acestui stres termic.
Organismul începe să se resimtă dacă ne expunem o perioadă mai lungă de timp la temperaturi extreme, fie că vorbim de grade cu plus sau cu minus. Încălzirea globală este direct responsabilă de apariția acestui stres termic.
Datele oficiale arată că în Capitala României numărul zilelelor cu stres termic cald a crescut cu 6,6 ore pe an în ultimele 3 decenii. Dar asta nu este doar ceva specific țării noastre. Estimările climatologilor arată că stresul termic, provocat în special de căldura extremă şi de umiditatea în exces, va afecta până în 2100 zone locuite în prezent de 1,2 miliarde de persoane.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
