Schimbările bruște ale vremii ne supun organismul la un stres termic uriaș. Cât de gravă e situația în București

Organismul uman este supus unui stres termic uriaș și foarte curând ar putea să nu mai facă față. Este vorba despre stresul produs din cauza căldurii sau a frigului excesiv.

Un bucureștean fură scuterul unui nepalez, dar nu reușește să-l pornească

Fetiță de patru ani, în comă după ce ar fi fost bătută grav. Dosar penal pentru tentativă de omor

Daniel Băluță îl contrazice pe Nicușor Dan în privința bugetelor locale. Ce spune despre referendumul din București

Un irlandez de 22 de ani, înjunghiat de un prieten de aceeaşi naţionalitate într-un apartament închiriat în Bucureşti

Zegrean, după a cincea amânare la CCR privind pensiile magistraților: „Cred că ăsta va fi finalul, trimiterea la Curtea de Justiție”

Scenariul pentru care se pregătește Norvegia. Rusia ar putea invada țara ca să-și protejeze activele nucleare: „Atât le-a mai rămas”

Ultimatumul lui Donald Trump pentru Iran: „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui să luăm măsuri foarte dure”

Parlamentul European a aprobat un pachet de împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

Proteste ample în Spania: mii de fermeri au ieșit cu tractoarele pe străzile din Madrid

Pământ - anul de grație 1880. Temperatura medie resimțită la nivel global - 13,73 de grade. 140 de ani mai târziu, temperatura crește cu un grad, iar estimările arată că până la finalul acestui secol temperatura va crește cu încă 2 grade. Poate părea puțin, dar trebuie să ținem cont că peste 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă. Acesta este și motivul pentru care aceste măsurători nu arată creșteri spectaculoase.

Dar ca să înțelegem cât de mult au crescut temperaturile vom lua un caz particular. București, 6 februarie 1954. Ziua în care s-au înregistrat -30,2 grade Celsius. Aproape 7 decenii mai târziu, minima a coborât la 2 grade. Creșterea temperaturilor are un efect pe care îl resimțim din ce în ce mai mult asupra vieții de zi cu zi.

Se numește stres termic și se manifestă în momentul în care apar fluctuații mari de temperatură. Erupțiile cutanate, crampele, oboseala cronică, dar și acciddentul vascular cerebral sunt câteva dintre simptomele care pot fi puse pe seama acestui stres termic.

Organismul începe să se resimtă dacă ne expunem o perioadă mai lungă de timp la temperaturi extreme, fie că vorbim de grade cu plus sau cu minus. Încălzirea globală este direct responsabilă de apariția acestui stres termic.

Datele oficiale arată că în Capitala României numărul zilelelor cu stres termic cald a crescut cu 6,6 ore pe an în ultimele 3 decenii. Dar asta nu este doar ceva specific țării noastre. Estimările climatologilor arată că stresul termic, provocat în special de căldura extremă şi de umiditatea în exces, va afecta până în 2100 zone locuite în prezent de 1,2 miliarde de persoane.