Sănătatea, între profit şi activitatea de interes public

Daniel Liviu Toda Data publicării:
Toda-Daniel-Liviu_avatar_1669285754

Probabil fiecare dintre noi am intrat într-o farmacie pentru o pastilă contra nevralgiei şi am ieşit cu o plasă plină, dar în care nu se găsea nimic împotriva durerii de cap.

Rolul farmacistului nu se rezumă doar la a citi o reţetă şi a elibera produsele înscrise acolo. Farmacistul poate consilia pacientul, atunci când nu se impune un consult medical, şi îi poate recomanda administrarea anumitor produse. Serviciile farmaceutice sunt parte a sistemului de sănătate şi au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea calităţii vieţii populaţiei.

Din păcate, pentru maximizarea profitului, unele societăţi cu profil farmaceutic solicită farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie recomandarea şi vânzarea unor medicamente sau altor produse care se comercializează prin farmaciile comunitare, sub ameninţarea sancţiunilor băneşti şi chiar a desfacerii contractului individual de muncă în cazul neatingerii anumitor targete pentru categorii de produse la care companiile farmaceutice au un adaos mai mare. Aceste practici contravin Codului deontologic al farmacistului şi reprezintă, în acelaşi timp, o bătaie de joc la adresa bolnavului, cu efecte negative pentru sănătatea sa.

Pentru a pune capăt acestor practici comerciale care afectează pacienţii se impune sancţionarea comportamentului ilicit al companiilor farmaceutice care premiază sau exercită presiuni asupra angajaţilor pentru ca aceştia să recomande anumite produse. În acest sens, am înaintat un proiect de lege pentru completarea art. 36 al Legii farmaciei nr. 266/2008 prin calificarea drept contravenţie a unor asemenea practici.

Să fim oneşti: este firesc ca o companie să urmărească obţinerea de profit, cine îşi investeşte banii într-un business nu o face în scop caritabil. Însă dorinţa de a avea profit cât mai mare, mai ales în domeniile reglementate, în care activitatea economică este subordonată interesului public – iar sănătatea este exemplul principal – trebuie temperată şi condiţionată de respectarea normelor deontologice şi independenţei profesionale a farmacistului, un profesionist care a studiat cinci ani pentru a înţelege maladiile, efectele medicamentelor şi riscurile presupuse de administrarea lor. Transformarea acestui profesionist într-un simplu comerciant nu doar că ştirbeşte importanţa şi demnitatea profesiei sale, ci afectează sănătatea pacienţilor săi.

Nu în ultimul rând, a-l trata drept simplu angajat, fără principii etice şi profesionale, îndepărtează tinerii de această profesie. Aşa că, în curând, vom avea o gravă penurie de farmacişti, aşa cum avem astăzi de medici. Probabil că, până atunci, unii dintre noi, puţini, vor fi mai bogaţi, dar, cu siguranţă, majoritatea vom avea sănătatea şubredă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri