Un argument adesea folosit pentru a calma îngrijorările legate de creșterea cererii de energie și resurse a centrelor de date este că modelele de inteligență artificială vor avea nevoie de mai puțin în viitor, pe măsură ce se îmbunătățesc și devin mai eficiente. Însă această gândire aparent logică este o capcană, potrivit unui raport îngrijorător al ONU, care cuantifică costurile de mediu ale AI.
Raportul estimează că până în 2030, consumul de energie al AI s-ar putea dubla, consumând 3% din electricitatea mondială, producând emisii egale cu cele ale Regatului Unit și folosind mai multă apă pentru răcire decât necesarul anual de apă potabilă al populației globale, potrivit Science Alert.
De asemenea, se anticipează că utilizarea AI va urma un principiu economic cunoscut sub numele de „paradoxul Jevons”, care prezice că atunci când îmbunătățirile tehnologice cresc eficiența unei resurse, aceasta duce la o creștere, mai degrabă decât la o scădere, a consumului total al acelei resurse.
Paradoxul este numit după economistul William Stanley Jevons, care a observat acest efect odată cu utilizarea cărbunelui în Anglia secolului al XIX-lea. Creșterile în eficiență nu au redus consumul general. În schimb, costurile mai mici au dus la o utilizare extinsă și la o cerere generală mai mare.
Pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai ieftine și mai atractive, acest lucru ar urma să încurajeze noi utilizări și volume mai mari de utilizare, erodând și, eventual, anulând orice economii făcute din progresele legate de eficiență, spun autorii raportului.
Pentru a evita căderea în această capcană, raportul prezintă o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, bazată pe principii directoare precum transparența, eficiența prin proiectare, echitatea, responsabilitatea pe durata ciclului de viață, cooperarea globală și utilizarea durabilă.
Amploarea problemei
Anul trecut, centrele de date consumau deja la fel de multă energie electrică precum Arabia Saudită, care se clasează pe locul 11 în lume în topul celor mai mari consumatori de energie electrică.
Dacă utilizarea energiei electrice se dublează, conform proiecțiilor, până în 2030, amprenta de carbon asociată ar necesita 6,7 miliarde de copaci crescuți pe parcursul a zece ani pentru a compensa această creștere.
Centrele de date ar necesita, de asemenea, 9,3 trilioane de litri de apă și o suprafață de aproape zece ori mai mare decât Ciudad de Mexico.
Dincolo de utilizarea resurselor, raportul subliniază și inegalitatea structurală din centrul boom-ului AI: doar 32 de țări găzduiesc infrastructură cloud specifică AI, iar 90% din această capacitate este situată în SUA și China.
Raportul avertizează asupra unui decalaj digital tot mai mare între țările care construiesc și controlează sistemele AI și cele care le consumă, acestea din urmă purtând adesea o povară disproporționată asupra mediului cauzată de extracția mineralelor și deșeurile electronice.
Utilizare responsabilă
Două forțe principale modelează amprenta operațională a AI: cât de mult o folosim și cum o folosim. Aceasta implică toate sarcinile pe care le îndeplinesc modelele AI, de la generarea de text și cod până la imagini și video. Fiecare dintre aceste sarcini necesită niveluri diferite de efort computațional.
Alegerea modelului contează, de asemenea, deoarece fiecare sistem AI îndeplinește aceste sarcini cu costuri energetice și de mediu diferite.
Raportul susține că o inteligență artificială responsabilă necesită o guvernanță completă a lanțului valoric, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare și eliminare în siguranță.
Acesta solicită o coordonare a capacității AI și a administrării mediului – adică să ne gândim atât la ceea ce poate face AI pentru noi, cât și la protejarea mediului.
Editor : M.B.
