Joaca de-a Dumnezeu:  riscurile extincției planificate

Data actualizării: Data publicării:
Claire Hope Cummings
Claire Hope Cummings
Jurnalistă și avocată în domenoul protecției mediului, est eautoarea cărții UNCERTAIN PERIL: Genetic Engineering and the Future of Seeds.
Sao Paulo Lab Produces Genetically-Modified Mosquitoes To Combat Zika Virus
CAMPINAS, BRAZIL - FEBRUARY 11: A Biologist works with genetically modified male mosquitoes on February 11, 2016 in Campinas, Brazil. Technicians from the Oxitec laboratory located in Campinas, 100km from Sao Paulo, are releasing genetically modified mosquitoes Aedes Egypti to combat Zika virus. The laboratory is acting in Piracicaba who had a dengue outbreak last summer with 132 cases and after treatment showed only two cases this summer .The Lab will release 250,000 genetically modified mosquitoes in two neighborhoods with a large concentration of incident cases of egypti aedes mosquito, the modified mosquitoes compete with wild mosquitoes and replace them with non-Zika transmitting mosquitoes . (Photos by Victor Moriyama/Getty Images)

Există un curent cinic, care promovează o tehnologie îngrijorătoare, numită gene drive, pentru conservarea mediului. Nu e vorba despre cunoscutele “organisme modificare genetic” (OMG). Este o tehnologie complet nouă, care creează “mutații genetice în lanț” și ar putea reconfigura ecosisteme în moduri greu de imaginat.

Gene drive reprezintă următoarea frontieră a ingineriei genetice și biologiei sintetice. Această tehnologie anulează regula moștenirii genetice și face ca o anumită caracteristică (introdusă de oameni în ADN-ul organismului, prin tehnologii avansate de editare a genomului) să se răspândească la toate generațiile ulterioare și să influențeze soarta unor întregi specii.

E o unealtă biologică cu o putere nemaiîntâlnită. Și totuși, în loc să cântărească atent aspectele etice, ecologice și sociale, mulți promovează agresiv utilizarea tehnologia în domeniul conservării mediului.

Una dintre inițiative își propune să protejeze păsările din Insula Kauai (Hawaii) prin utilizarea gene drive pentru reducerea populației unei specii de țânțari purtătoare de malarie aviară. Alt plan, susținut de un consorțiu destinat conservării mediului din care fac parte instituții din SUA și Australia,  vrea să extermine o specie invazivă de șoareci ce dăunează păsărilor de pe anumite insule, prin introducerea șoarecilor modificați ce nu pot da naștere puilor femelă. Crearea acestui tip de șoarece va fi primul pas către așa numitul Biocontrol Genetic al Rozătoarelor Invazive (GBIRd), conceput să producă extincția deliberată a speciilor “dăunătoare”, precum șobolanii, în scopul salvării speciilor “favorizate”, de tipul păsărilor amenințate.

Prezumția din spatele acestor propuneri pare să fie aceea că omenirea are cunoștințele, capacitatea și prudența necesare pentru a controla natura. În acest scenariu sinistru, oamenii programează extincția pentru a stopa dezastre ecologice produse tot de om.

Sao Paulo Lab Produces Genetically-Modified Mosquitoes To Combat Zika Virus
Foto: Țânțari modificați genetic în Brazilia, folosiți pentru combaterea virusului ZIka: distrug specia purtătoare. De Victor Moriyama/Getty Images

Nu sunt singura îngrijorată. La Congresul Mondial din Hawaii al Asociației Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) mai mulți conservaționiști și oameni de știință au trimis o scrisoare deschisă intitulată “Apel pentru conservare cu conștiință” în care cer oprirea folosirii tehnologiei gene drives în proiectele de conservare a naturii. Sunt unul dintre semnatari, împreună cu celebrul activist de mediu David Suzuki, fizicianul Fritjof Capra, Tom Goldtooth de la Indigenous Environmental Network și Nell Newman, pionier al alimentației organice. Discuția va continua la Convenția Națiunilor Unite pentru Diversitate Biologică din Mexic (decembrie).

Eu cred că nu punem întrebările adecvate.

Privim tehnologia prin prisma inginerilor, care au tendința să se concentreze pe o singură întrebare: “Funcționează?” Dar, o mai bună întrebare ar fi “Ce alte efecte are?”, după cum spune și Angelika Hilbeck, președinte al European Network of Scientists for Social and Environmental Responsibility (ENSSER),

În cazul proiectului GBIRd, ne putem întreba dacă “șoarecele fără fiice” poate ieși în afara ecosistemul în care a fost introdus, așa cum s-a întâmplat în cazul culturilor GMO și a somonului de cultură — și ce s-ar putea întâmpla dacă evadează. Cât despre țânțarii din Hawaii, ne putem întreba cum reducerea lor va afecta o altă specie pe pe cale de dispariție, a liliacului sur (lasiurus cinereus)  — care se hrănește cu țânțari n.r.

Ca avocat cu experiență în domeniul reglementărilor guvernului SUA, pot să spun că actualul cadru legislativ este complet incapabil să evalueze și să controleze tehnologia gene drive.

Ca problema să fie și mai dificilă, media nu a reușit să educe opinia publică în privința riscurilor asociate tehnologiilor genetice.

Puțini înțeleg că ingineria genetică a fost creată și promovată cu scopul de a servi drept unealtă pentru controlul biologic și social, spune Lily Kay, istoric al științei la MIT. Miza era să îndeplinească o “intervenție socială pe baze științifice”.

Instrumentele puternice precum modificarea genetică și tehnologia gene drive pot inflama imaginația oricui, de la militari (pentru arme biologice) la promotori bine intenționați din domeniul medical (pentru eradicarea anumitor boli grave). Chiar colegii mei ecologiști au aceste tendințe mesianice.

Realitatea este că nu avem infrastructura intelectuală necesară pentru a putea aborda provocările pe care le aduce tehnologia gene drive.

Iar acum se așteaptă de la noi să ne suspendăm judecata și să credem în promisiunea tehno-elitelor: că vor folosi responsabil gene drives, în slujba unor aparent pozitive țeluri ecologiste. Se pare că nu-i nevoie de dezbateri deschise. De ce trebuie să credem orbește că totul e sub control?

În opinia mea, folosirea tehnologiei gene drives în domeniul conservării naturii e doar un șiretlic pentru a câștiga acceptarea publică și o aparență de reglementare.

De ce să expui ceva examinării publicului și posibilelor piedici când poți să-l strecori pe ușa din spate și să pretinzi că slujește binele? Riscurile sunt prea evidente pentru adepții gene drives, ca ei să riște să vorbească despre ele.

În cei peste 20 de ani de cercetare și acoperire media pe subiectul tehnologiilor de modificare genetică, credeam că am văzut tot ce ține de falsele promisiuni și exagerări generate de acest domeniu. Dar gene drive e ceva diferit de tot ce am întâlnit până acum și reprezintă un test major de autocontrol. E bine să avem încredere oarbă în știință sau astfel ne jucăm imprudent cu soarta, mizând pe remediile-minune tehnologice?

Din fericire putem încă alege. Faptul că gene drives pot schimba relația dintre omenire și natură e o provocare și o oportunitate. Putem face acum ce trebuia să facem demult și în privința tehnologiei nucleare și a celei transgenice: să acordăm mai multă atenție pericolelor ingeniozității umane și mai mult respect geniului naturii.

Despre autoare: Jurnalistă și avocată în domenoul protecției mediului, est eautoarea cărții UNCERTAIN PERIL: Genetic Engineering and the Future of Seeds.

Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Copyright ProjectSyndicate

Mai puteți citi:

Refuzul vaccinării este refuzul unui tratament medical adecvat

Tratamentele viitorului. Revoluția genomică

Partenerii noștri