Analiză Transformarea digitală a României, o nouă paradigmă pentru economie și locuri de muncă

Ciprian Teleman
Ciprian Teleman
Președinte PLUS Ilfov
Ciprian Teleman este președinte al filialei Ilfov a PLUS, consultant și membru al Grupului de lucru Economie și Antreprenoriat din PLUS
digitalizare digital
Foto: Guliver/Gettyimages

Actuala criză sanitară demonstrează foarte clar importanța adaptării digitale a societății noastre. De la cursuri școlare la munca profesională, a trebuit să ne mutăm aproape toate activitățile în lumea virtuală peste noapte. Cu ocazia aceasta am observat nu numai posibilitățile digitalizării, dar și faptul că România se adaptează cu dificultate la tranziția digitală. Un raport al Eurofound arată că sub 20% dintre lucrătorii români au început să facă telemuncă din cauza pandemiei de COVID-19, cea mai mică proporție din UE.

Dacă privim situația în ansamblu, vedem că România se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al competitivității digitale, conform unui raport publicat al Comisiei Europene pentru anul 2019. Deși tindem să ne mândrim atât cu serviciile noastre de internet ieftine și rapide cât și cu o industrie de IT performantă, de fapt aceste realizări ascund faptul că am rămas în urmă cu infrastructura și competențele esențiale care ne-ar permite să ne adaptăm la economia secolului 21.

Deși poate părea doar o modă trecătoare din lumea corporațiilor, digitalizarea este un element indispensabil pentru dezvoltarea economiei și democrației românești. O societate digitalizată este compusă de mai multe elemente complementare:

-O forță de muncă digitalizată, care este mai productivă și atractivă pentru investitori, aducând mai multă valoare economiei

-Antreprenori digitalizați, cu capacitatea de a valorifica tehnologii noi și date și de a se conecta la piețe de export

-Un stat digitalizat, care oferă transparență și servicii eficiente și de calitate pentru cetățenii săi

-Cetățeni digitalizați, care sunt informați și implicați în comunitățile lor.

Cum stăm - codași în Europa

Conform raportului DESI, România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în clasamentul al Indicelui economiei și societății digitale. Este o veste bună din două puncte de vedere, primul este că a avansat un loc depășind Bulgaria, al doilea că este mult loc de creștere până va ajunge măcar la nivelul mediei europene.

Dar sunt și multe vești proaste. Cea mai proastă veste este că avem o Agendă Digitală cu cinci direcții strategice dar care de la un an la altul rămâne mai mult necompletată cu excepția progreselor înregistrate în conectivitate. Acest lucru înseamnă că România se digitalizează mai lent decăt restul Europei, deși începem de la un nivel inferior - în alte cuvinte, rămânem în urmă.

O altă veste proastă este că avem conectivitate, dar aceasta este folosită în principal pentru acces la rețelele de socializare (61%) și foarte puțin pentru servicii cum ar fi internet banking (7%). De asemenea, cifrele pe competențele digitale din ultimii trei ani arată că România stagnează cu succes. Poate că cel mai descurajator aspect este că numai 10% din populația românească are competențe peste nivelul de bază, cam la o treime față de media europeană.

În afară de o carență evidentă în ceea ce privește competențele de bază, România suferă și în ceea ce privește paradigma transformării digitale. O dovadă grăitoare este faptul că românii evită să plătească online pentru că în fața unei autorități publice dovada trebuie să fie imprimată pe hârtie.

5 principii esențiale pentru digitalizare

Transformarea digitală nu înseamnă îmbunătățirea bazată pe tehnologie a unor servicii ci revizuirea gândirii strategice în vederea atingerii obiectivelor pe care o entitate publică sau privată și le-a stabilit. Modul tradițional de desfășurare a activităților economice sau de furnizare a serviciilor publice trebuie regândit plecând de la cinci arii esențiale ale transformării digitale.

1. Beneficiarii serviciilor publice sau private. Informațiile pe care clienții le transmit între ei despre produsele sau serviciile achiziționate, în cercurile din care fac parte, au impact mai mare decât cel al campaniilor de promovare. Astăzi, un client înseamnă o rețea în care este conectat și cu care schimbă informații care pot influența comportamentul de cumpărare sau percepția publică despre un serviciu. Atât sectorul public, cât și firmele private trebuie să fie în contact permanent cu beneficiarii finali, ascultându-i, înțelegându-i și adaptându-se cerințelor acestora. A fost nevoie de o criză sanitară pentru ca instituțiile publice să descopere forțat că pot funcționa și altfel, după ce au ignorat ani de zile cererile contribuabililor de digitalizare a serviciilor.

2. Competiția. Concurența nu mai este doar în interiorul unor piețe clar definite, ci este extinsă la competitori din afară care atrag clienții tradiționali prin produse care utilizează tehnologii digitale. Școlile private, în perioada crizei sanitare, s-au adaptat imediat, din punctul de vedere al menținerii procesului educațional, în comparație cu învățământul public ceea ce duce la creșterea favorabilității pentru primele.

3. Datele. Dacă în modelele tradiționale obținerea, stocarea și utilizarea datelor reprezenta un cost foarte mare, sistemele de calcul și stocare de tip cloud sunt din ce în ce mai accesibile iar datele sunt generate în cantități fără precedent. În realitate, nici în sectorul public, nici în cel privat aceste cantități uriașe de date date nu sunt folosite corespunzător, ceea ce duce la decizii nepotrivite sau costisitoare.

4. Inovarea. O altă arie rezervată cu ani în urmă din motive de costuri companiilor mari, este, cu ajutorul tehnologiilor digitale mult mai accesibilă companiilor mici care au posibilitatea să construiască prototipuri, să le testeze cu utilizatorii și să itereze rapid produsele pentru a se potrivi pieței. Învățarea constantă și iterația rapidă devin normă. Ceea ce observăm în sectorul public este o inerție incredibilă în adoptarea unor soluții noi digitale sau în utilizarea unora care mai mult îngreunează decât ajută contribuabilii. Sursa inerției este de cele mai multe ori înțelegerea superficială a sistemelor moderne, sau pur și simplul refuzul explicit de a le utiliza. Menținerea status-quo-ului „așa se face dintotdeauna” și aplecarea scăzută spre creșterea productivității este endemică sistemului. Când ideile sunt descurajate, inovația stagnează.

5. Valoarea. Percepția asupra valorii unui produs sau serviciu se schimbă rapid de aceea atât sectorul public cât și companiile trebuie să privescă schimbarea ca pe o condiție obligatorie pentru menținerii competitivității sau a unei calități a vieții la nivelul aștepta de populație. Suntem conectați informațional și vedem cum în alte țări serviciile digitale evoluează rapid. Împotriva logicii, România merge „doi pași înainte și doi înapoi” spre lumea digitală.

În acest proces vast de schimbare, conștientizarea faptului că existența în afara spațiului digital nu va mai fi posibilă fiind un factor global și suprastatal, dorința de transformare există deasemenea. Întrebările la care avem nevoie de răspuns și care ne pot duce în față sunt „De ce?” și „Cum?”.

Un plan integrat - strategia PLUS de transformare digitală

Spațiul digital din România este un teren arid care are o sursă de apă de debit mare. Pasul următor este să fie cultivat iar asta înseamnă o strategie clară și cuprinzătoare pentru digitalizarea României. Strategia PLUS de transformare digitala reprezinta o propunere concreta bazată pe cele cinci principii enumerate mai sus și urmărește patru direcții strategice: digitalizarea administrației, promovarea educației digitale (și a incluziunii digitale), construirea unei economii digitale, și stimularea inovației, cercetării și dezvoltării.

Strategia PLUS reprezintă un cadru puternic de pe care se pot construi politici de digitalizare care să ducă la o eficienta semnificativ mai ridicată și o îmbunătățire a vieții de zi cu zi pentru majoritatea cetățenilor României, pe plan economic, politic, și social.

Direcții prioritare - proiecte strategice și dezvoltarea competențelor

Trecerea la începutul lui 2020 a Autorității pentru Digitalizarea României în cadrul aparatului de lucru al Guvernului este un pas în direcția bună, de asemenea și funcțiile pe care își propune să le exercite, însă obiectivele pe care Autoritatea își propune să le atingă sunt formulate în cel mai ambiguu mod posibil așa încât devin neevaluabile. Guvernul trebuie să aibă obiective clare și mecanisme de susținere a unor proiecte strategice private în domeniul digital așa cum în alte țări algoritmii de căutare Google, proiectele Tesla, Solar City, SpaceX, protocolul HTTP, HDD-ul, ecranele senzitive și multe altele, au fost susținute inițial din fonduri publice.

În al doilea rând, baza acestei revoluții digitale trebuie să fie înțelegerea ei. Nicio alocare de fonduri publice nu va duce la rezultatele scontate atât timp cât cei implicați operează într-o paradigmă convențională și se opun la schimbare.

În acest sens sunt necesare măsuri pe termen scurt și mediu:

-Ajutoare guvernamentale nerambursabile pentru transformarea digitală

-Condiționarea primirii ajutoarelor de îndeplinirea unui punctaj suficient de competențe strategice în privința transformării digitale (cursuri absolvite, experiență practică dovedită prin rezultate) având în vedere statisticile Comisiei Europene ce privesc România din punctul de vedere al competențelor digitale

-Acreditarea și auditarea unor entități care să furnizeze formare de competențe pentru transformarea digitală pentru sectorul public și pentru cel privat

-Ajutor pentru pregatirea antreprenorilor prin cursuri de Strategii digitale, Transformare digitală, Design thinking, Inovare etc.

-Ajutor pentru companii pentru creșterea competențelor digitale ale angajaților, în special în contextul COVID și a schimbărilor în regimul angajarilor. Creșterea competențelor trebuie să se schimbe în paradigmă, de la „obținerea diplomei care să ateste” la „capacitatea de a pune în practică ideile și metodele învățate”

Accesul la peste 80 de miliarde de euro de fonduri europene prin noul buget european (2021-2027) și fondul de relansare „Next Generation EU” reprezintă o oportunitate de aur pentru digitalizarea României. Însă am ajuns într-un moment de cumpănă. Dacă nu reușim să valorificăm aceste resurse, riscăm să rămânem izolați la marginea Europei, deconectați - la propriu - economic și politic.

„Digitalizează-te, române!” este un îndemn potrivit pentru 2020. PLUS va continua să lupte pentru o Românie digitalizată și este pregătit să implementeze o strategie națională care să ne ducă acolo.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate