COVASNA. Arheologie în Cetatea Zânelor
Daniel are 23 de ani şi este de profesie inginer. Este unul dintre voluntarii de pe şantierul arheologic de la Cetatea Zânelor. A ales să-şi petreacă o parte din vară la mânerele roabei şi cu hârleţul în mână, din convingerea că frânturile de istorie de aici definesc identitatea românilor din oraşul său.
"Sunt de aici, sunt localnic din Covasna, lucrez de şapte campanii şi este un fel şi de respect", spune Daniel Timar.
Pe şantierul arheologic de la Cetatea Zânelor sunt, în această săptămână, opt voluntari.
"O facem în primul rând pentru noi, pentru că ne reprezintă şi, având în vedere că e o staţiune, ne ajută foarte mult. Nu ştiu, mă gândesc că putem să ajutăm la turism", spune Octavian Odădescu, voluntar.
Cetatea Zânelor este aşezată pe vârful unui deal din apropierea oraşului Covasna, la 960 de metri altitudine. A fost construită în secolul II Î.Hr. şi distrusă în timpul cuceririlor romane. Primele cercetări de specialitate au fost făcute în 1942, însă multe din secretele istoriei cetăţii au început să iasă la iveală după cercetările începute de în 1998.
"Miza lucrărilor de pe şantierul arheologic este cât se poate de mare. Potrivit specialiştilor, Cetatea Zânelor este una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei", relatează Claudiu Loghin, reporter Digi24 Braşov.
Cetatea Zânelor are trei terase, mărginite de fortificaţii, care sunt sprijinite pe un sistem ingenios de ziduri. Spre est şi nord est este mărginită de prăpăstii, lucru care a făcut inutilă ridicarea unor fortificaţii. Este al 18-lea an când la Cetatea Zânelor urcă arheologii şi voluntarii, în această campanie de cercetări. Îşi concentrează cu toţii eforturile pe dezgroparea unui sanctuar amenajat între zidurile groase ale fortificaţiei.
"Trebuie să lucrăm, pe lângă, cu forţă şi cu migală, că altfel tot ce înseamnă material mărunt riscăm să-l pierdem. Aici s-au descoperit şi fragmente ceramice, s-au descoperit monede, s-au descoperit fibule, s-au descoperit materiale de sticlă. Vă daţi seama cât de atent trebuie să lucreze, ca să salveze nişte fragmenţele de la vase de sticlă", povesteşte Paul Pupeză, arheolog, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
"Am putut să arătăm că, practic, tot acest munte a fost terasat şi fortificat de daci. Chiar putem să spunem că este dovedită ştiinţa constructorilor sau a inginerilor constructori daci", declară Viorica Crişan, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei
Alături de voluntari, pe şantier ajung şi muncitori plătiţi. Sumele sunt însă modeste - sub 50 de lei pe zi. Bugetul unei tabere de cercetare la Cetatea Zânelor este între 10 şi 20 de mii de lei, bani alocaţi din fonduri ale Ministerului Culturii. Taberele de cercetare de la Cetatea Zânelor se desfăşoară timp de o lună, în fiecare an.
Reporter: Claudiu Loghin
Operator: Răzvan Rădache
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
