Cheile Turzii, salvate cu fonduri europene 

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un milion de lei au cheltuit autorităţile clujene pentru a pune la punct un plan de acţiuni, pentru refacerea a două dintre cele mai importante rezervaţii din România: Cheile Turzii şi Cheile Turenilor. Distruse în ultimii 20 de ani, acestea vor fi administrate acum pe modelul parcurilor naţionale din Statele Unite ale Americii.

"Avem opt specii care au dispărut. Nu au mai fost găsite în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, iar asta este o consecinţă clară a problemelor identificate: turism necontrolat, păşunat excesiv şi inclusiv sporturile extreme. Sunt trei specii de plante şi avem o specie de reptile, nici vidra nu a mai fost găsită", a afirmat Diana Coman, manager de proiect.

Autorităţile din judeţul Cluj propun angajarea unui supervizor, dar şi restricţionarea turiştilor pe anumite trasee.

"Ar fi realizarea unei structuri la nivel de Consiliul Judeţen numai pentru custodia celor două rezervaţii. Să fie expert pe achiziţii, rangeri bineînţeles care merg în teren, pază, protecţie, văd toată situaţia în teren şi o raportează la sediu", a explicat Bogdan Păcurar, consilier la Direcţia de Urbanism.

55.000 de turişti calcă acum potencile din cele două rezervaţii din luna mai şi până în octombrie, când se încheie oficial sezonul de vizitare. Numărul s-a dublat faţă de 2008, când doar 27.000 turişti erau înregistraţi în cele şase luni.

"Trebuie o dozare a factorului demografic acolo. Într-o rezervaţie consacrată din Europa şi din alte ţări, pe trasee se dă numai un eşantion de număr de persoane şi când iese din sistem, intră celălalt, tocmai pentru a nu produce perturbări majore pentru faună în special", a precizat Vasile Crud, geograf.

În cadrul proiectului european s-a realizat chiar şi un sistem informatic care arată prin hărţi de impact cum se distruge rezervaţia dacă sporturile extreme şi turismul necontrolat vor continua.