Perspectiva unei posibile eliberări anticipate - în Belgia - a unuia dintre condamnaţii în atentatele de la 13 noiembrie 2015 în Franţa provoacă o emoţie puternică în rândul victimelor şi a obligat săptămâna aceasta autorităţile belgiene să se explice, cu scopul de a le atenua, relatează AFP.
Jihadistul vizat este Mohamed Bakkali, condamnat în iunie 2022 la Paris la 30 de ani de închisoare cu privire la rolul de „logistician” pe care l-a jucat în atacul sângeros revendicat de către Statul Islamic (SI).
El a închiriat ascunzătorile şi vehiculele şi a căutat armament destinat autorilor acestor atentate, soldate cu 130 de morţi şi sute de răniţi.
Condamnatul - de naţionalitate belgiană - s-a întors, după proces, să-şi ispăşească pedeapsa în ţara sa, unde modul de ispăşire a pedepsei este reglementat de dreptul belgian, în care este eligibil - începând din august 2023 - la o supraveghere electronică.
Bărbatul în vârstă de 39 de ani, tatăl unor copii, a decis să ceară acest drept.
Încarcerat de la sfârşitul lui noiembrie 2015, el a depus în 2024 primele cereri de eliberare condiţionată şi a primit deja scurte permisii de ieşire din închisoare începând de anul trecut, potrivit unor documente judiciare consultate de AFP.
Există însă o discrepanţă faţă de pedeapsa pronunţată în Franţa, de 30 de ani de închisoare - cu o perioadă de siguranţă de două treimi -, care împiedică teoretic orice eliberare condiţionată înainte de decembrie 2030.
Victimele atentatelor de la 13 noiembrie nu înţeleg.
„Respectăm statul de drept, dar există un sentiment de trădare”, a declarat AFP Arthur Dénouveaux, fostul preşedinte al Asociaţiei Victimelor Life for Paris, în prezent dizolvată.
El consideră că sistemul judiciar a eşuat.
„Ei ne mint și ne pun în faţa faptului împlinit. De ce nu ne-au spus mai înainte?”, denunţă el.
„Am fi putut primi această informaţie la sfârşitul procesului. Există un sentiment de neînţelegere totală”, subliniază Thomas, alt supravieţuitor al atacului în sala pariziană Bataclan.
El a participat miercuri seara la o reuniune de informare, la Paris, în care mai mulţi reprezentanţi ai justiţiei belgiene au explicat drepturile acordate victimelor în procedura în curs la Tribunalul de Aplicarea Pedepselor (TAP) de la Bruxelles.
Acesta este un exerciţiu „fără precedent” pentru serviciile judiciare belgiene, recunoaşte o organizatoare, Lamya Amrani, însărcinată cu administrarea ajutorului victimelor în capitala belgiană.
O audiere este programată la TAP la 29 septembrie, în vederea unei noi examinări a cererilor lui Mohamed Bakkali.
Justiţia belgiană, în acord cu Parchetul Antiterorist (PNAT) de la Paris, a vrut, înaintea audierii, să asigure victimele că vor avea, la acel moment, un cuvânt de spus.
Tuturor li s-a propus să completeze „o fişă de victimă”, care permite exprimarea în scris a limitelor, de exemplu, ale deplasărilor viitorului eliberat cu brăţară, şi să ştie că pot veni să le prezinte personal în această audiere cu uşile închise, a declarat Amrani.
Pentru a-şi putea exprima părerea, cele aproximativ 3.000 de părţi civile în proces au fost contactate, dă asigurări reprezentanta belgiană, care recunoaşte că, în funcţie de rata răspunsurilor, volumul de muncă al TAP ar putea fi îngreunat, iar calendarul dat peste cap.
„Fişele sosesc treptat şi le transmitem treptat”, declară ea, care face oficiul de intermediar cu tribunalul.
După şedinţa de informare de miercuri, la care au luat parte aproximativ 50 de victime, altora li se va explica demersul într-o conferinţă online, prevăzută luna aceasta, anunţă ea.
Avocata belgiană a lui Mohamed Bakkali, Delphine Paci, contactată de AFP, a refuzat să facă orice comentariu.
Parchetul din Bruxelles, care îşi va prezenta rechizitoriul la TAP, a anunţat că „se opune oricărei măsuri de eliberare condiţionată sau de supraveghere electronică în acest stadiu”.
Editor : S.S.
