Sari la conținut

Istorie în ruină. Clădiri-monument se degradează în lipsa reparațiilor. Cum pot ajuta autoritățile locale

Legea îi obligă însă pe proprietari să facă lucrări fără să modifice forma şi structura iniţială a clădiri.

Casa Poynar este una dintre cele mai vechi şi degradate imobile din centrul Oradei. Pentru că tencuiala poate oricând să se desprindă şi să cadă peste trecători, o parte din faţada clădirii a fost acoperită cu plasă de protecţie.

Proprietarii celor şapte apartamente din imobil au cerut primăriei sprijin financiar.

„Municipalitatea va acorda un grant de 20% din valoarea lucrărilor contractate, iar diferenţa de 80% se va acorda în baza unui credit rambursabil în rate pe cinci ani, fără dobândă”, spune Anca Sas, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.

Se va face o licitaţie pentru a stabili preţul exact. Primăria estimează însă că va fi nevoie de suma de 440.000 de lei.

În Timişoara, reprezentanţii unei asociaţii de proprietari au reabilitat, din fonduri proprii, acoperişul clădirii. Acum, pentru restul imobilului, vor să ceară ajutorul primăriei.

Primăria va desemna constructorul, iar lucrările vor începe în vară.

În Braşov însă, primăria nu face decât să-i someze pe proprietarii de clădiri istorice să-şi reabiliteze imobilele. Puţini au însă bani pentru astfel de lucrări, iar alții nu sunt interesați să facă reparații.

Iași: Clădire de patrimoniu locuită de oamenii străzii

Nici la Iaşi, clădirile considerate monument istoric nu au o soartă mai bună. Un imobil vechi de aproape 200 de ani, unde a funcţionat Conservatorul din oraş, a fost lăsat să ajungă o ruină de cei care l-au cumpărat cu un singur scop: să facă profit. Când planul a eşuat, clădirea a devenit adăpost pentru oamenii străzii.

Ridicată în 1836, clădirea Conservatorului din Iaşi are o puternică încărcătură istorică.

„În această casă a locuit prinţul Albert Ghica, candidat la tronul Albaniei pe la 1913. În această casă s-a născuit scriitorul Grigore Ghica, cunoscut ca Grigri. În această casă a decedat Barbu Ştefănescu Delavrancea, autorul piesei dramatice Apus de soare, o emblemă a istoriei Iaşilor”, spune istoricul Sorin Iftimie.

După Revoluţie, urmaşii celor care au construit clădirea au revendicat-o, iar instanţa i-a încredinţat-o în 2005 unui moştenitor. Acesta a vândut-o imediat.

S-a plătit atunci o sumă foarte mare, 400.000 de euro. A fost cea mai mare sumă plătită pentru o clădire veche achiziţionată la Iaşi. Însă foarte repede a apărut pe clădire un banner cu de vânzare de unnde se vede că interesul era mai mult de vinde mai departe clădirea”, spune Sorin Iftimie.

Așa s-a ajuns ca în 2014 clădirea să fie o ruină. De mai bine de 10 ani nimeni nu s-a mai interesat de soarta ei.

Singurele persoane care intră în imobil sunt oamenii străzii, care și-au făcut adăpost în subsolul clădirii. Fără o intervenție din partea proprietarului sau a autorităților, clădirea se va dărâma.

Clădirea este trecută în patrimoniul național, dar singurul care poate cere un proiect de reabilitare și apoi o consolidare este proprietarul.

Fiind un obiectiv privat, noi doar putem să le atragem atenţia că acea clădire necesită lucrări de intervenţie, de reparaţie, măcar la faţadă”, spune Virgil Babii, director la Direcţia Judeţeană de Cultură Iaşi.

Până să fie retrocedată, clădirea a fost sediul mai multor fundații, asociații culturale și partide.

Castelul din Zlatna, în așteptarea unui proprietar nou care să-l renoveze

Nici multe dintre castelele din România nu au o soartă mai bună. Cândva o bijuterie arhitectonică, Castelul de la Zlatna, din judeţul Alba, a ajuns astăzi o clădire în paragină. Acolo s-au filmat şi câteva scene din filmul regizat de Sergiu Nicolaescu „Noi cei din linia întâi”. Imediat după revoluţie i s-a schimbat proprietarul de mai multe ori, iar investiţiile făcute nu au fost suficiente pentru a-l transforma într-un obiectiv turistic.

Castelul din Zlatna a fost construit între cele două războaie mondiale şi a aparţinut lui Ion Gigurtu, fost premier al României şi fost acţionar la minele de aur din zonă. A fost folosit ca reşedinţă de vară şi birouri administrative pentru cei care se ocupau de afacerile miniere. Din 1950, în castel a funcţionat o şcoală până în 1985. După 1989 nu au mai fost bani pentru renovare, iar castelul a rămas într-o stare avansată de degradare. A fost preluat de Consiliul Judeţean care, în anul 2004, l-a vândut unei firme italiane. Noul proprietar promitea atunci că îl va renova, însă planurile i-au fost date peste cap ce criza financiară.

În anul 2009 o firmă italiană a făcut câteva investiţii pentru a opri degradarea totală a castelului. Atunci a fost izolată fundaţia, au fost montate instalaţiile de scugere a apei de ploaie şi a fost renovat acoperişul.

Acum, castelul este din nou scos la vânzare.

Preţul este undeva la 350.000 de euro. Au fost (clienți, n.r) interesaţi, dar nu s-a ajuns la o înţelegere”, spune Mircea Trifu, reprezentantul unei agenții imobiliare.

„Noi am crezut la un moment dat că, totuşi, acel italian va renova castelul, dar văd că a rămas aşa şi acum e de vânzare, dar preţul pe care-l cere e mult mai mare decât valoarea lui”, spune primarul din Zlatna, Silviu Ponoran.

În apropierea castelului este un fond de vânătoare, iar reprezentaţii autorităţilor locale speră ca noul cumpărător să atragă şi în acest fel turiştii.

Fost domeniu de vacanță al familiei regale, uitat de autorități

Castelul din Bulci, aflat pe Valea Mureşului, la câteva zeci de kilometri de Arad, era, pe vremuri, locul în care îşi petrecea vacanţele Familia Regală a României. Acum, deşi impunător, castelul este într-o stare avansată de degradare. Domeniul, care cuprinde pe lângă construcţii şi un parc de nouă hectare, este în proprietatea Primăriei Arad, care vrea să îl vândă pentru că este prea departe de oraş şi, astfel, greu de administrat.

Castelul a fost folosit ultima oară în vara lui 2011. Dar nu pentru ce a fost construit, ci ca secţie TBC a Spitalului Judeţean Arad. În doar trei ani, construcţia s-a degradat într-un mod greu de imaginat. Poduri prăbuşite, grămezi de moloz pe culoare şi tavane găurite prin care plouă. Aşa arată în 2014 domeniul care altădată era vizitat de oamenii ce au condus odată România.

În perioada interbelică Familia Regală a României obişnuia să vină des în acest loc. De fapt, localnicii spun că acest castel a fost cel care l-a inspirat pe Regele Mihai atunci când a decis să cumpere Domeniul de la Săvârşin, amplasat la doar 20 de kilometri distanţă.

Castelul este acum în proprietatea primăriei Arad, care spune că nu se poate ocupa de administrarea clădirii.

Este vorba de un imobil situat la aproximativ 70 de kilometri de Municipiul Arad, este dificil de administrat şi, de aceea, o variantă pe care municipalitatea o are în vedere este valorificarea acestui imobil”, spune Corina Drăghici, purtător de cuvânt al Primăriei Arad.

„Orice destinaţie va avea, el va fi benfic satului nostru”, spune primarul comunei Bata, Ion Micurescu.

Valoarea în contabilitate a castelului este de 150.000 de euro. În cazul unei vânzari, însă, va trebui făcută o nouă evaluare ce va avea în vedere valoarea de piaţă a castelului şi a parcului. Conform estimărilor făcute de Primaria Arad, reparaţiile ar costa între doua şi trei milioane de euro.

Și nu sunt singurele castele aflate în ruină. Castelul Kornis a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei în secolul al XVIII-lea şi, până în 1945, a fost cel mai frumos castel în stil renascentist din Transilvania. Învăluit de legende, palatul Kornis, aflat la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, se află, din 2010, pe lista monumentelor istorice protejate. A existat însă o singură tentativă de restaurare în anii 1970, dar nu a fost dusă la bun sfârşit. Aşa că, astăzi, castelul este o ruină.

În aceeași situație este și conacul din Dolj în care au fost filmate imaginile pentru pelicula „Tănase Scatiu”. Ar fi putut fi un obiectiv turistic important al Olteniei, dar a ajuns o ruină. Statul nu a investit nimic în reabilitarea lui, pentru că, vreme de 20 de ani, a fost motivul unui litigiu. Vechiul proprietar l-a revendicat, iar în ultimele două decenii, până l-a primit, nimeni n-a făcut nimic acolo.

Etichete: conac , castel , reabilitare , clădire , familia regala , ruina , monument istoric , viddeo

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale