România ar mai avea nevoie de 10.000 de locuri în penitenciare

Suma lunară de 512,47 lei pentru fiecare deţinut este cheltuită, conform documentului, cu hrana, utilităţile, echiparea şi dotarea cu cazarmament, asistenţa medicală, materialele igienico-sanitare.

„La data de 30 ianuarie 2015, în sistemul penitenciar se afla un număr de 29.982 deţinuţi, înregistrându-se un deficit de 10.996 locuri de cazare, prin raportare la standardele europene în materie”, se arată în document, potrivit Mediafax.

Mai mulţi dintre foştii politicieni încarceraţi în ultima perioadă au reclamat condiţiile precare şi aglomeraţia din închisori la care sunt supuşi ei şi ceilalţi deţinuţi, acuzând că Ministerul Justiţiei nu asigură finanţarea necesară, în condiţiile în care însă nu au insistat pe acest subiect când s-au aflat la guvernare.

În urmă cu trei săptămâni, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Cătălin Bejan, arăta că există o problemă de subfinanţare şi că există un deficit de 11.000 de locuri de cazare în penitenciare pentru deţinuţi, gradul de ocupare fiind de 157%, în condiţiile asigurării standardului european de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut, menționează sursa citată.

Aceste condiţii de detenţie au generat plângeri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu daune impuse statului român de un million de euro.

Membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor promiteau că se vor deplasa la penitenciare pentru a vedea condiţiile de detenţie şi vor întocmi un raport care va fi prezentat plenului.

Printr-un proiect elaborat recent, Ministerul Justiţiei a cerut suplimentarea bugetului pe acest an cu două milioane de lei, pentru deratizare, dezinsecţie şi achiziţionarea de saltele şi aşternuturi pentru penitenciare, precum şi pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru două închisori noi.

Planuri pentru o închisoare la Calafat

În urmă cu doi ani, la nivelul PSD era discutat un proiect care viza construcţia de grădiniţe, şcoli, spitale de stat, dar şi închisori în parteneriat public-privat.

Ideea unei închisori în regim public-privat a apărut încă din timpul Guvernului Adrian Năstase, când autorităţile din Austria au reclamat creşterea numărului de deţinuţi români din închisorile lor şi au cerut României să îi repatrieze pe aceştia, guvernanţii români invocând însă lipsa locurilor de detenţie.

Guvernul Năstase a început chiar discuţiile, în 2003, cu Guvernul de la Viena pentru construirea la Calafat a unei închisori în România din fonduri ale Guvernului Austriei, oficialii vienezi spunând că ridicarea unei închisori în România ar costa numai o zecime din suma cheltuită în acelaşi scop în Austria, situaţia fiind aceeaşi şi în ceea ce priveşte costurile întreţinerii unui deţinut.

Proiectul acestei închisori, care urma să respecte normele europene, a fost abandonat ulterior de autorităţile române.