Video&Foto Munții Carpați, transformare spectaculoasă. Aproape jumătate din peisajele alpine s-au schimbat în ultimele patru decenii (studiu)

Aproape jumătate din peisajele alpine ale Carpaților s-au transformat vizibil în ultimele patru decenii, arată un studiu internațional coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetătorii au identificat o înverzire accelerată a zonelor situate la peste 1.500 metri altitudine, iar printre factorii principali se numără reducerea pășunatului. 

Premierul Bolojan susține că anul viitor nu vor crește TVA și alte taxe

Sondaj INSCOP. AUR coboară sub pragul de 40% pentru prima oară după alegerile prezidențiale

Cea mai mare pânză de păianjen din lume se află într-o peșteră de la granița greco-albaneză

Oana Țoiu, după redimensionarea trupelor americane: Miza României este ca apărarea pe Flancul Estic să fie întărită

Ce spune șeful ANRE despre dezvoltarea unor noi rețele de distribuție de gaze: „Lucrările de mentenanță trebuie făcute la timp”

Oferte de Black Friday la energie. George Niculescu: „Mi-aș dori să văd din partea furnizorilor o astfel de preocupare continuă”

Zohran Mamdani câștigă primăria New Yorkului. Mesajul transmis lui Donald Trump

Patru adolescenți, dintre care doi frați, dați dispăruți în Gorj. Polițiștii îi caută după ce nu s-au mai întors acasă

O aeronavă cargo s-a prăbușit pe aeroportul din Kentucky: cel puțin șapte morți și 11 răniți

Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Am utilizat aceste seturi de fotografii aeriene de tip Corona realizate la sfârșitul anilor '60 și le-am comparat cu imaginile de tip Google Earth care sunt preluate în anii recenți”. 

Folosind imagini din satelit și fotografii aeriene istorice, echipa internațională de la Universitatea Babeș Bolyai a descoperit schimbări majore ale Munților Carpați. 

Studiul indică o creștere rapidă a vegetației în regiunile montane aflate la altitudini de peste 1.500 de metri evidențiată prin extinderea tufărișurilor de afin, merișor, ienupăr și rododendron. Fenomenul este asociat cu schimbările climatice și socio-economice.

Deschide galeria foto

,

Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Avem și niște beneficii funcționale, fiindcă acești arbuști contribuie la purificarea apelor. Sunt specii care, în mod natural, se găsesc abundente, deci nu sunt specii neapărat rare, chiar și rododendronul, care este o specie tipică pentru Carpați”.

Mihai Pușcaș, director Grădina Botanică din Cluj-Napoca: „Spre deosebire de Alpi, la noi nu atât schimbările climatice, cât schimbarea asupra modului de management. Să nu uităm ca aceste regiuni întinse, despădurite și care sunt acum pajiști, cândva au fost acoperite ori de păduri, ori de suprafețe de arbuști. Acum, pe anumite porțiuni, apare o renaturare”.

Specialiștii avertizează că și declinul pășunatului este una dintre cauze, iar în lipsa acestei activități, pădurile ar putea reveni în zonele joase ale Carpaților în deceniile următoare.

Reporter: Bianca Timșa

Operator: Radu Tomuleț

Editor : C.S.