Protecţia mediului nu mai poate fi un subiect de opţiune politică sau de doctrină, deoarece schimbările climatice nu aşteaptă după politicienii care scriu amendamente, a declarat, marţi, la Climate Change Summit 2025, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
Ea a precizat că este nevoie de mai multă fermitate în adoptarea legislaţiei necesare.
„Noi va trebui să gândim dacă vrem să construim o Românie care este aici pentru generaţiile viitoare. De astăzi, trebuie să demarăm nişte acţiuni care să aibă sens peste zece, douăzeci, treizeci de ani. Asta înseamnă, de fapt, ministere care se gândesc nu doar la nişte câştiguri pe termen scurt. Instituţiile din România nu au gândirea aceasta: «Haideţi să vedem ce facem mai departe pe următorii patru ani de zile, opt ani de zile». Avem strategii de adaptare la schimbările climatice. Sunt nişte hârtii care sunt extraordinar de frumoase, dar trebuie să le dăm şi putere, trebuie să le dăm resursele necesare în spate (...). Protecţia mediului sau adaptarea la schimbările climatice nu poate să mai fie un discurs de opţiune, un discurs de doctrină, ci mai degrabă un discurs despre care sunt obligaţiile noastre, ca să ne asigurăm că oamenii trăiesc într-o ţară sănătoasă, într-o ţară care mai poate să fie aici, în aceste condiţii şi în anii următori (...) Schimbările climatice nu aşteaptă după politicienii care scriu amendamente, ci trebuie să fim mai energici în a modifica legislaţia necesară acestui domeniu”, a susţinut Buzoianu.
Ea a adăugat că ministerul colaborează cu toţi actorii actorii-cheie - mediul de afaceri şi autorităţile locale - pentru a crea mecanisme care să faciliteze implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.
În viziunea şefei de la Mediu, la ora actuală, România este afectată de schimbările climatice, ceea ce arată „că nu mai vorbim despre un lucru abstract”.
„Ştim deja că România este afectată de schimbările climatice. Avem zone întregi din ţară care sunt în plin proces de deşertificare, vedem din ce în ce mai multe fenomene extreme care distrug comunităţi şi pun vieţile oamenilor în pericol. Este foarte clar că nu mai vorbim despre un lucru abstract sau îndepărtat, ci vorbim despre un fenomen şi trebuie să ne adaptăm”, a subliniat Buzoianu.
Potrivit sursei citate, tema adaptării la schimbările climatice câştigă tot mai multă importanţă în dezbaterile europene, inclusiv în cadrul întâlnirilor de la Luxemburg, iar România trebuie să regândească unele politici şi acte normative pentru a face faţă acestei tranziţii.
„Legislaţia actuală a fost gândită în urmă cu zeci de ani, iar Ministerul Mediului poate fi catalizatorul care să pună în discuţie regândirea anumitor paliere, inclusiv legislative. Ce ne dorim noi este să găsim o tranziţie justă, să găsim şi fondurile necesare să facem această tranziţie, pentru că atunci când vorbim doar despre obligaţie, dar fără să avem în spate inclusiv resursele necesare să facem asta, nu este de mirare pentru nimeni că nu vom ajunge de fapt să îndeplinim aceste obligaţii. Dacă vorbim despre costurile neadaptării la schimbările climatice şi costurile inacţiunii, acestea întotdeauna pe termen lung vor fi mult mai mari faţă de costurile implementării unor măsuri acum, în acest moment”, a menţionat Diana Buzoianu.
Lideri internaţionali, decidenţi şi experţi în sustenabilitate dezbat, marţi, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pe tema politicilor şi soluţiilor climatice la nivel global şi regional, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2025.
Editor : C.A.
