Uniunea Europeană introduce reguli mai stricte pentru publicitatea politică. Cum se aplică în România și cine monitorizează

Uniunea Europeană a stabilit noi reguli pentru publicitatea efectuată de partidele politice, pentru a reduce influența asupra alegătorilor dar și pentru o mai mare transparență. Regulile se aplică și în țara noastră, inclusiv în campania electorală pentru alegerile din Capitală, dar au fost contestate de marile platforme dar și de unii politicieni pentru că ar îngreuna, de fapt, procesul electoral.

Noul regulament a intrat în vigoare la începutul lunii octombrie, iar toate reclamele politice, ale unor partide sau candidați, trebuie marcate pentru a sublinia clar că au caracter publicitar.

Politicienii sau partidele trebuie să publice identitatea sponsorilor care achită campania și sumele virate în acest scop. Totodată, este obligatorie precizarea publicului-ţintă pentru evitarea confuziilor.

De asemenea, legea impune ca platformele să furnizeze informații despre alegerile, referendumul sau procesul legislativ la care este legată reclama, cât costă și detalii despre orice tehnici de direcționare a fondurilor utilizate. 

Uniunea Europeană vrea ca prin acest regulament să evite imixtiunile străine în alegerile europene și totodată, urmărește corectitudinea procesului electoral.

Cum vor fi etichetate reclamele politice

„Eticheta trebuie să fie inclusă în materialul publicitar politic, aplicată pe acesta sau asociată acestuia în mod clar, proeminent și lipsit de ambiguitate, pentru a notifica în mod corespunzător cititorului, telespectatorului sau ascultătorului informațiile prevăzute în anexa II la prezentul regulament.

O etichetă nu este clară, proeminentă și lipsită de ambiguitate dacă, pentru o persoană obișnuită, este dificil de citit, de vizualizat sau de auzit ori dacă este cu ușurință trecută cu vederea, inclusiv din cauză că nu se distinge în mod clar de materialul publicitar politic sau din cauza configurației suportului de publicare ori de distribuire.

În cazul în care se utilizează un link către o pagină web, un cod QR sau măsuri tehnice echivalente, ușor de utilizat, pentru a face trimitere la locul în care poate fi accesată notificarea privind transparența, acestea trebuie să ducă direct la notificarea privind transparența.

Codul QR trebuie să aibă un contrast al culorilor ridicat față de culoarea de fond a etichetei și o dimensiune ușor de citit de cititoarele obișnuite de coduri QR, cum ar fi cele integrate în dispozitivele portabile de comunicare”, arată noul regulament UE.

Regulile se aplică și în campania electorală pentru București

Digi24.ro a cerut un punct de vedere de la Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la aplicarea noului regulament UE și în țara noastră. Astfel, reprezentanții AEP ne-au transmis că noile măsuri se aplică inclusiv în campania electorală din Capitală. 

„Materialele publicitare politice/materialele de propagandă electorală prevăzute la alin. (1) - (3) vor fi etichetate în conformitate cu prevederile art. 11 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, cu respectarea cerințelor generale și specifice și a modelelor pentru etichete prevăzute în anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1410 al Comisiei din 9 iulie 2025 privind formatul, modelul și specificațiile tehnice ale etichetelor și ale notificărilor privind transparența materialelor publicitare politice”, prevede ghidul de finanțare a campaniei electorale din această toamnă, elaborat de AEP.

Cine monitorizează campania

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că Biroul Municipiului București, birourile județene din țară, dar și birourile de circumscripție electorală au urmăresc desfășurarea campaniei electorale și pot lua măsuri în cazul în care regulile nu sunt respectate. 

De asemenea, și CNA ar trebui să monitorizeze felul în care sunt transmise mesajele de publicitate electorală. 

Noile reguli, contestate pentru că ar fi prea dure

Politicieni și activiști deopotrivă au criticat noul regulament pentru că aduce noi restricții și cerințe de transparență pentru reclamele plătite de spectrul politic. „Partidele mai mici și mai noi, dar și candidații independenți vor pierde un canal accesibil pentru a ajunge la alegători, în timp ce marile formațiuni politicie nu vor fi afectate. Această schimbare riscă să reducă numărul persoanelor care pot fi auzite și îngreunează campaniile electorale pentru nou-veniți”, avertizează europarlamentara slovacă, Veronika Cifrova.

De la adoptarea legii, Google, Meta și Microsoft au încetat să mai difuzeze reclame politice în UE.

„Nu vom mai difuza reclame politice în Europa din cauza cerinţelor imposibil de îndeplinit şi a incertitudinilor politice create de reglementările UE”, transmit reprezentanții Meta.

Google a criticat regulile europene, însă va permite pe YouTube doar anumite reclame politice, inclusiv conţinut de la instituţiile oficiale naţionale sau ale Uniunii. Persoanele fizice şi politicienii nu vor mai putea publica reclame politice pe restul platformelor asociate companiei.

Editor : A.G.