Islanda a respins la limită reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. 52,8% dintre alegători au votat împotrivă, față de 47,2% care au susținut reluarea procesului. Bruxellesul a avut o reacție prudentă și a transmis că respectă pe deplin alegerea islandezilor, subliniind că țara rămâne un partener apropiat și de încredere al UE. Rezultatul ar putea avea însă consecințe asupra eforturilor de extindere ale Uniunii, anunță Euronews.
Votul a fost strâns: 52,8% dintre alegători au spus „nu”, în timp ce 47,2% au votat „da” pentru reluarea negocierilor.
„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene.”
La rândul său, președintele Consiliului European, António Costa, a avut un schimb de mesaje cu premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir.
Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Costa, „ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să consolideze relația dintre UE și Islanda”.
„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez în cadrul referendumului de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a transmis purtătorul de cuvânt.
„47% din populație a manifestat interes față de acest subiect”
Înaintea referendumului, premierul Kristrún Frostadóttir declarase că, în cazul unei respingeri a propunerii, va renunța la chestiunea aderării la UE pentru restul mandatului său.
După anunțarea rezultatului, ea a subliniat importanța respectării opțiunii exprimate de alegători.
„47% din populație a manifestat interes față de acest subiect”, a declarat Frostadóttir duminică. „Cred că este important ca, în lunile și săptămânile următoare, să respectăm acest punct de vedere.”
La Bruxelles, Islanda era considerată un candidat cu șanse foarte mari de succes, care ar fi putut demonstra că temerile privind extinderea UE sunt nejustificate.
Țara beneficiază deja de un grad ridicat de integrare cu Uniunea Europeană și de acces extins la piața unică, ceea ce ar fi făcut ca procesul de aderare să fie, în multe privințe, mai simplu decât în cazul altor state candidate.
În perioada premergătoare referendumului, Comisia Europeană a adoptat o atitudine discretă, dar și-a exprimat disponibilitatea de a găsi împreună cu Islanda soluții „creative” pentru cele două domenii care s-ar fi putut dovedi cele mai controversate: pescuitul și agricultura.
Deși Islanda are acces extins la piața unică europeană, țara nu participă la Politica comună în domeniul pescuitului și la Politica agricolă comună.
Cele două domenii au rămas în afara negocierilor de aderare purtate anterior între Reykjavík și Bruxelles, proces suspendat în 2013.
Ce înseamnă rezultatul pentru extinderea UE
Rămâne de văzut cât de puternic va fi impactul referendumului din Islanda asupra strategiei de extindere a Uniunii Europene.
După ani de stagnare, extinderea a revenit în prim-planul agendei politice europene, în special după invazia Rusiei în Ucraina. Ucraina și Republica Moldova au devenit între timp state candidate, în timp ce mai multe țări din Balcanii de Vest încearcă să avanseze în procesul de aderare.
Muntenegru este în prezent în fruntea procesului, având închise provizoriu 18 dintre cele 33 de capitole de negociere. Podgorica speră să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene în 2028, obiectiv sintetizat în sloganul „28 până în 2028”.
Deși Bruxellesul evită să promită termene fixe pentru aderare, oficialii europeni recunosc importanța menținerii promisiunii privind extinderea, înainte ca statele candidate să-și piardă răbdarea.
În acest context, asocierea unor țări precum Muntenegru și Islanda în cadrul unei strategii mai largi de extindere fusese considerată o posibilă soluție pentru menținerea ritmului procesului.
Comisia Europeană pregătește, de asemenea, reforme menite să ofere beneficii concrete statelor candidate înainte ca acestea să devină membre cu drepturi depline, inclusiv prin accesul la anumite programe și politici ale Uniunii.
Votul din Islanda arată însă că, în ciuda relațiilor strânse cu UE, sprijinul pentru aderare nu poate fi considerat garantat.
Citește și: Prima reacție a premierului Islandei după respingerea aderării la Uniunea Europeană: „Nu e un eșec”
Editor : C.A.
