Islanda a suspendat negocierile cu UE în 2013, dar interesul pentru aderarea la Uniune a renăscut pe fondul crizei costului vieții și al provocărilor în materie de securitate.
ACTUALIZARE 12:53 Secţiile de votare din Islanda s-au deschis sâmbătă la ora 09:00 GMT (12:00, ora României) în cadrul referendumului pentru a decide dacă ţara ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după 13 ani de la suspendarea lor. Islandezii îşi vor putea exprima votul până la ora 22:00 GMT.
Știrea inițială. Alegătorii din Islanda se pregătesc să voteze sâmbătă într-un referendum pentru a decide dacă țara lor va relua oficial negocierile de aderare la UE, informează TVP World.
Deși Islanda a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2009, această țară insulară nordică a suspendat negocierile de aderare în 2013. Referendumul de sâmbătă nu va decide dacă țara va deveni stat membru al UE, ci dacă vor fi reluate negocierile cu Bruxelles privind aderarea.
Guvernul Islandei a declarat că „dacă și când” se va ajunge la un acord cu Bruxelles în urma unei eventuale reluări a negocierilor, „acordul va fi supus unui al doilea referendum pentru ca poporul islandez să îl accepte sau să îl respingă” în viitor.
Prim-ministrul de centru-stânga al țării, Kristrún Frostadóttir, a anunțat în februarie că guvernul său lucrează la pregătirea referendumului, afirmând că Islanda dorește o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni și subliniind valorile democratice comune dintre țara sa și Uniunea Europeană.
Deși Frostadóttir susține reluarea negocierilor de aderare, guvernul său a declarat că referendumul din acest weekend reprezintă „o oportunitate de a remedia” faptul că poporul islandez nu a fost implicat direct în decizia de a iniția negocierile cu UE în 2009.
Dacă sâmbătă majoritatea islandezilor vor vota „Nu”, „aceasta va fi atunci decizia poporului… iar guvernul va respecta rezultatul referendumului”, a declarat administrația de la Reykjavík.
O criză a costului vieții în Islanda și provocările de securitate la nivel global, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina, se numără printre motivele pentru care în această țară insulară a renăscut interesul pentru aderarea la blocul comunitar, au arătat sondajele.
Amenințările lansate la începutul acestui an de președintele SUA, Donald Trump, privind anexarea Groenlandei – un teritoriu autonom danez situat la aproximativ 300 de kilometri (186 de mile) de Islanda – au stârnit, de asemenea, un interes reînnoit pentru consolidarea relațiilor cu aliații europeni.
Adăugând la tensiunile din regiunea arctică, Billy Long, persoana aleasă de Trump pentru funcția de ambasador al SUA la Reykjavík, ar fi glumit spunând că Islanda ar deveni un stat al SUA, stârnind un val de proteste în această țară insulară.
Conform datelor sondajelor citate de Reuters săptămâna aceasta, 51,3% dintre respondenți au declarat că susțin reluarea negocierilor de aderare, în timp ce 48,7% se opun negocierilor.
Chiar dacă sâmbătă alegătorii vor opta pentru reluarea negocierilor de aderare cu Bruxelles, drumul Islandei către statutul de stat membru al UE ar putea fi unul îndelungat. Procesul de aderare la blocul comunitar poate dura ani de zile și necesită acordul unanim al statelor membre, precum și reforme economice și judiciare.
Islanda face parte din piața unică europeană și din spațiul Schengen de liberă circulație fără pașaport și îndeplinește deja multe dintre obligațiile impuse statelor membre ale UE, Ministerul Afacerilor Externe al țării estimând că negocierile de aderare, dacă vor fi reluate, ar putea fi finalizate în doar doi ani, potrivit Reuters.
Editor : Sebastian Eduard
