România se situează pe primul loc, la nivel european, în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie. Datele din anul 2021, luate în calcul în elaborarea unei strategii pentru sprijinirea părinţilor, arată că peste 40% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
„Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani”, arată un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, care nu face referire la statistici ulterioare anului 2021 privind situaţia persoanelor care se confruntă cu sărăcia în România.
„Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania (33,4%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”, se arată într-un document pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Educaţiei şi care vizează elaborarea unei strategii care să vină în sprijinul părinţilor din România.
Sursa citată de News.ro precizează că, în anul 2021, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi, înregistrând un procent de 56,4%, în creştere comparativ cu anul 2018 (cu un procent de 53,4%).
De asemenea, trei din zece familii monoparentale (părinte singur cu cel puṭin un copil dependent) se confruntă cu sărăcia, înregistrând, în 2021, un procent al sărăciei de 28,8%, în descreştere totuşi faţă de 2018 (cu un procent de 41,6%).
„Strategia Naţională pentru susţinerea părinţilor 2024-2030” pusă în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, nu face referire, în ceea ce priveşte sărăcia, la date statistice ulterioare anului 2021.
Documentul citat precizează că, având în vedere aceste realităţi, apare nevoia promovării de măsuri active vizând susţinerea categoriei părinţilor aflaţi în situaţie de sărăcie, nu numai prin acordarea de beneficii sociale, ci şi prin garantarea locurilor de muncă, creşterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinţii din zone marginalizate, dezvoltarea aşezărilor, astfel încât să devină durabile, reziliente şi deschise tuturor.
Statisticile arată de asemenea că se înregistrează discrepanţe majore între copiii romi şi cei majoritari în ceea ce priveşte sărăcia monetară, participarea şcolară şi abandonul şcolar.
„Chiar dacă au fost implementate măsuri de susţinere în domeniul educaţiei (locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate) sau programe de alfabetizare de tip «A doua şansă» pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta corespunzătoare, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu ştiu să scrie sau au mari dificultăţi de scriere. În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78%, faţă de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământului liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi ( 22%), două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale”, mai arată datele prezentate de Ministerul Educaţiei.
Editor : Liviu Cojan
