SONDAJ. Românii nu vor implicarea Bisericii în politică, dar un politician ateu nu are șanse să ocupe o funcție publică
Românii cred, în proporţie covârşitoare, că Biserica ar trebui să stea departe de politică şi să se concentreze pe teme precum infidelitatea, transplantul de organe de la persoane în moarte cerebrală sau avortul. Jumătate din cei intervievaţi susţin că Biserica ar trebui să discute despre eutanasie sau şomaj.
Opiniile românilor sunt egal împărţite în ceea ce priveşte homosexualitatea. Jumătate din populaţie consideră că nu este o temă demnă a fi abordată de către feţele bisericeşti, în timp ce un procent aproximativ similar sunt de părere că biserica ar trebui să deschidă un dialog pe acest subiect.
În ochii românilor, un politician care nu crede în Dumnezeu nu ar avea prea multe şanse să ocupe o funcţie. Peste 60% cred că un astfel de om politic este nepotrivit să i se încredinţeze o demnitate publică, în timp ce doar 26% cred că ar fi în măsură să deţină o funcţie în stat.
Peste un sfert din români participă de câteva ori pe an la slujbe sau evenimente religioase, cel mai probabil la marile sărbători creştine. În schimb, 40% din români trec săptămânal sau lunar pe la biserică, iar mai puțin de 10 la sută calcă pragul bisericilor de mai multe ori pe săptămână.
Aproape toţi românii intervievaţi cred în Dumnezeu. În schimb, procentul scade simţitor când vine vorba ca românii să creadă că diavolul şi iadul există. Puţin peste jumătate susţin că Necuratul îşi face simţită prezenţa, faţă de 96% care cred în divinitate. Trei sferturi din români se roagă zilnic, dar aproape jumătate îşi consultă Horoscopul, dar mult mai mulţi cred în forţe supranaturale sau deţin un talisman.
Mai mult de jumătate din români îşi duc copiii la biserică şi aproape trei sferturi cred că religia ar trebui să fie o materie obligatorie în şcoli.
85% din români se declară de religie ortodoxă, 5% romano-catolică, 3% protestantă. Procentul de neoprotestanţi, greco-catolici şi atei este acelaşi, de 1%.
Studiul a fost realizat în perioada 16-17 aprilie, pe un eşantion de 1380 de subiecţi, folosind metoda CATI, cu o eroare de plus-minus 2,7%.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
