Scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB, după primele cinci luni ale anului 2026, reprezintă un semnal pozitiv pentru România înaintea evaluărilor pe care agențiile de rating Moody's și Fitch le vor face în luna iulie, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. Acesta a avertizat însă că rezultatul nu este suficient pentru a rezolva problemele structurale ale finanțelor publice și că menținerea disciplinei bugetare va depinde de măsurile adoptate în perioada următoare.
Într-o postare publicată joi pe Facebook, acesta a apreciat că reducerea deficitului bugetar poate contribui la menținerea ratingului de țară într-un context marcat de incertitudine politică.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România. E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme”, a afirmat consultantul economic.
Acesta a remarcat și creșterea investițiilor publice, care, potrivit datelor preliminare prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au urcat de la 40,57 miliarde de lei la 44,73 miliarde de lei.
„Faptul că investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie”, a adăugat Negrescu.
„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”
Consultantul economic a avertizat însă că execuția bugetară după primele cinci luni oferă doar o imagine de moment și că situația finanțelor publice rămâne fragilă.
„Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece. 71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni, iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene, de banii care vin de la Bruxelles”, a spus acesta.
Potrivit lui Negrescu, următoarele luni vor arăta dacă Guvernul va reuși să mențină tendința de reducere a deficitului și să respecte ținta bugetară de 6,2% din PIB.
„Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii”, afirmă acesta, explicând că peste 90% din taxele și impozitele colectate de stat sunt direcționate către plata pensiilor, salariilor și altor cheltuieli sociale, în timp ce restul acoperă, în principal, plata dobânzilor la împrumuturile contractate de România.
În aceste condiții, spune Negrescu, statul este nevoit să se împrumute în continuare masiv pentru a-și acoperi cheltuielile curente: „Statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână, pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile”.
Avertisment privind datoria publică
Adrian Negrescu consideră că reducerea evaziunii fiscale, extinderea bazei de impozitare și diminuarea cheltuielilor statului reprezintă soluțiile necesare pentru evitarea unei deteriorări a situației financiare.
El a avertizat că, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscală, datoria publică ar putea ajunge la 80-90% din PIB, nivel care ar pune o presiune și mai mare asupra bugetului de stat.
„Indiferent ce promisiuni cu iz electoral fac politicienii, dacă nu vom ieși din paradigma traiului pe datorie, ne va fi tuturor mai greu în viitor – taxe și impozite mai mari, investiții în scădere, locuri de muncă tot mai puține. Avem nevoie de predictibilitate, de măsuri fundamentate economic și de profesioniști”, a concluzionat consultantul economic.
Editor : A.D.
