BUSINESS CLUB. Europa ajută banul chinezesc

Csoma Botond, înainte de consultările de la Cotroceni: UDMR are „o singură linie roșie” privind formarea noului Guvern

Ministrul Educației, moment stânjenitor în fața studenților din Iași: „Când văcuța nu dă lapte... Hai, mai luăm o dată”

Nicușor Dan invită partidele miercuri la consultări, după care ar urma să anunțe premierul desemnat să formeze un guvern (surse)

Kelemen Hunor, atac la Traian Băsescu: Produsul politic al Securității a zis să fim ținuți departe. Să vină Petrov să rezolve problema

Cum arată Coiful de la Coțofenești după ce a fost recuperat de la hoți: „M-a șocat forma”. Restaurarea ar putea dura un an

Noi imagini de la spectaculoasa operațiune de recuperare a celor doi piloți în Iran, după ce avionul lor F-15 a fost doborât

Cazul alegerilor anulate din România ajunge în Parlamentul European. Comisia, presată să finalizeze ancheta privind TikTok

Șeful diplomației poloneze spune că NATO ar învinge rapid Rusia „dacă ne-ar ataca și ne-am da jos mănușile”

Meteorologii anunță o încălzire a vremii, după episodul cu ploi și vreme rece. „Nu înseamnă că a venit toamna”

În luna octombrie, 8% dintre plăţile făcute în comerţul internaţional de mărfuri au fost făcute în yuani chinezeşti. Dolarul american rămâne în continuare moneda cea mai populară, fiind utilizată în peste 80% dintre tranzacţii. Însă yuanul a devenit cea de-a doua, depăşind moneda unică europeană folosită în doar 6% dintre tranzacţiile din octombrie, potrivit datelor organizaţiei Swift citate de Bloomberg.

Un prim efect al cererii mari de yuani a fost întărirea monedei naţionale chinezeşti cu 2,3% faţă de dolar. Asta înseamnă o uşoară scumpire a mărfurilor ieftine de export care susţin economia chineză. Este însă un uşor inconvenient pe care guvernul de la Beijing este dispus să şi-l asume ca să îşi sporească deschiderea comercială pe piaţa europeană.

Este o deschidere reciprocă. Ca să devină mai atractive pentru importatorii chinezi, companiile europene au început să accepte achitarea mărfurilor cu yuani. Companiile europene nu vor risca să rămână cu banii chinezeşti în conturi, căci în urma unor înţelegeri din Octombrie, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor putea schimba rapid yuanii în euro şi lire sterline.

Iar datele celor de la Swift arată că, în luna octombrie, ţara europeană care a acceptat cele mai multe plăţi în yuani a fost Germania. Nemţii pot fi consideraţi deschizători de drumuri în relaţia cu Beijingul. În vară, Angela Merkel a vizitat China, iar Germania a devenit în ultimele luni un apărător al Chinei în confictele comerciale cu Uniunea Europeană. Yuanul devine una dintre numeroasele unelte prin care China încearcă să îşi extindă influenţa în Uniunea Europeană. Iar acceptarea tranzacţiilor directe în moneda chineză a fost una dintre prevederile convenite la summitul de la Bucureşti de săptămâna trecută.

În viitorul apropiat yuanul ar trebui să devină mai flexibil în condiţiile în care Banca Centrală Chineză a anunţat că îşi va reduce treptat intervenţiile asupra sa. O grijă mai redusă faţă de valoarea monedei naţionale îi va oferi, cel puţin teoretic, mai mult spaţiu de manevră guvernului de la Beijing în relaţiile comerciale cu Europa.