Business Club: Trucurile care te ajută să scapi de datorii
Două treimi din populaţia României are datorii - la bănci, la rude sau prieteni - iar sumele nu sunt chiar mici. Jumătate dintre creanţe depăşesc 5000 de lei, arată un studiu făcut de Kruk International, o companie care se ocupă cu recuperarea datoriilor. Tendinţa este de a da rapid vina pe nivelul de trai scăzut, însă e doar o mică parte din explicaţie. Este vorba şi de lipsa de planificare financiară, supraîndatorarea şi consumul iraţional. Poţi să ai datorii - e o constantă in lume - şi totusi să le ţii foarte bine în frâu, să ai o disciplină bună de plată şi să poţi să le duci. Sunt mulţi alţii care se îngroapă în datorii pentru că pică în capcana împrumuturilor. Dar chiar şi în cele mai grele cazuri situaţia se poate îmbunătăţi, cu câteva trucuri care pot readuce balanţa în echilibru.
Valoarea medie a datoriei la bancă, raportat la întreaga populaţie a ţării, este de circa 7000 de lei, susţin reprezentanţii firmei de colectare de creanţe Kruk International. Valoarea medie a datoriei a rămas aceeaşi cu cea din anii de boom, pentru că între timp s-au adunat multe penalităţi şi dobânzi.
Prima regulă, care ar trebui să fie de aur pentru orice supraîndatorat, este stabilirea priorităţilor: o listă cu toate datoriile, de la cele mai mici la cele mai mari. Prima dată trebuie plătite cele la care costurile sunt mai mari. De exemplu, dacă pentru o rată la credite de consum comisioanele sunt mai mari decât cele la împrumutul pentru maşină, atunci prima grijă ar trebui să fie rambursarea creditului mai scump, anticipat. Dacă strategia dă rezultate, atunci omul prinde forţe să continue cu următoarele datorii.
Supraîndatorarea vine de cele mai multe ori din lipsa de cultură financiară. De ajutor pot fi programe şi aplicaţii prin care sunt ţinute sub control cheltuielile, astfel încât să rămână mai mulţi bani pentru plata datoriilor. În plus, o astfel de aplicaţie îţi aminteşte şi zilele în care trebuie să faci plăţi, astfel încât să nu plăteşti penalităţi.
Internet bankingul oferă şi el posibilitatea de programare a plăţilor. Pe de altă parte, plata facturilor online este timp economisit. Pe internet se găsesc o sumedenie de programe care ajută la ordonarea cheltuielilor şi veniturilor.
Şi un simplu tabel scris de mână sau în Excel ajută. Nu forma contează, ci însăşi iniţiativa de a vedea clar câţi bani intră în buget, câţi pleacă şi mai ales pe ce. Tabelul trebuie să conţină câteva capitole esenţiale: cheltuieli cu mâncarea, cu utilităţile, cu telefonul, cu asigurările şi cu petrecerea timpului liber. Apoi vin subcapitolele. Acolo ar trebui să se regăsească o serie de cheltuieli care nu sunt esenţiale.
Dacă nici o strategie de economisire nu a dat roade, atunci poate e cazul să se recurgă la măsuri ceva mai drastice. Număraţi-vă cardurile din portofel şi scoateţi-le pe cele de credit, originea multor cheltuieli nesăbuite. Cel mai bine este ca, după ce v-aţi achitat datoriile pentru acele carduri de credit, să le tăiaţi pur şi simplu, ca să nu mai fiţi tentaţi să le folosiţi.
O disciplină riguroasă a plăţilor şi restrângerea sau măcar menţinerea sub control a cheltuielilor ar trebui să genereze o reducere a datoriilor. De multe ori însă, de succesul acestei strategii depinde şi gradul de educaţie financiară. Întotdeauna există riscuri şi costuri ascunse asociate unui credit. Iar un împrumut de consum, chiar dacă pare mai la îndemână, poate să fie extrem de costisitor.
România nu stă însă foarte bine la capitolul educaţie financiară, iar asta se vede în statisticile BNR. Potrivit datelor pe anul trecut, 4,3 milioane de români sunt îndatoraţi la bănci, iar 700.000 dintre ei nu mai fac faţă ratelor. 30% din familii sunt supraîndatorate, un nivel dublu faţă de cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
