Analiză Statul s-a împrumutat de pe piața internă cu o sumă mai mare ca oricând. Principala întrebare este ce se întâmplă cu acești bani

Data actualizării: Data publicării:
Foto: Guliver / Getty Images

Guvernul a împrumutat în această săptămână 1,65 miliarde de euro de pe piața internă, un nou record. Este cea mai mare sumă luată până acum de pe piața internă la o licitație de obligațiuni în valută. Obligațiunile au scadența pe doi ani și un randament pe an de 0,39%. Principala întrebare care se pune este ce se va întâmpla cu acești bani și cum va arăta 2021 din punct de vedere economic.

Intenția Ministerului Finanțelor a fost să împrumute 700 de milioane de euro, însă, în contextul în care cererea din partea băncilor și investitorilor a ajuns la aproape 2 miliarde de euro, suma împrumutată în final a fost mai ridicată.

Profesorul de economie Mircea Coșea a explicat la Digi24 că acești bani ar putea fi dirijați în special în direcția plăților cauzate de pandemie, dar și în cea a acoperirii deficitului.

„Ministrul Cîțu este optimist, dar sunt suspiciuni privind ce va urma. Guvernul nu are capacitatea să acopere deficitul bugetar, economia este înghețată în mare măsură, suntem în val de creștere a epidemiei.

Fondurile europene nu vor veni foarte curând, iar când vor veni, efectul lor în buget este mult întârziat.

Creșterea taxelor și impozitelor nu e o măsură de eliminat în viitor, dar trebuie moderație, nu o creștere mare. Probabil se va umbla puțin la TVA, la unele accize. Dar alte posibilități de acoperire a deficitului în afară de credite nu văd la această oră. Creditul începe să fie element foarte sensibil, gradul de îndatorare va apăsa din ce mai mult asupra generațiilor viitoare.

Trebuie să existe o restructurare a economiei, nu doar o redimensionare a sectorului public, nu o creștere a șomajului, ci reducerea unor beneficii nejustificate.

Este mai mult o chestiune de valorificare superioară a ce avem în țară și pierdem printre degete. De exemplu, a fost un an agricol prost din cauza secetei, dar cu toate acestea, au rămas pe câmp fructe și legume, pentru că nu are cine să le ducă la piață.

Dacă statul ar face asta cu cheltuieli minime și ar încuraja procesatorii, am regla balanța comercială și s-ar putea aduce anumite stimulente pentru industria care are șanse să pornească în viitor.

Industria în România trăiește prin comenzi din străinătate. Dacă nu avem comenzi, nu ne putem aștepta ca industria să pompeze mai mulți bani la buget.

Compararea unor cifre de la an la an în condițiile în care economia este blocată nu ne poate da un sentiment de relaxare.

Efectele pe care războiul comercial dintre SUA și China pe de o parte, și între SUA și Europa pe de altă parte, ne pot aduce multe pierderi. Deși suntem o economie mică, în economia globală avem locul nostru și toate consecințele ne pot afecta și pe noi.

China e mare producător și consumator, iar tot ce se întâmplă acolo se va întâmpla și în celelalte.

În ceea ce privește valul doi al pandemiei, sunt investitori și antreprenori români care au învățat ce înseamnă pandemia și se pregătesc mai bine. Despre stat, mi-e greu să spun, măsurile pentru ajutorarea sectorului economic sunt reale, sunt bune, dar aplicarea lor în practică este greoaie", a spus profesorul Mircea Coșea.

Partenerii noștri