Jurnal extern. Cum reușesc americanii să prelucreze un volum mare de convorbiri interceptate

Atentat la o stație de transformare din Brandenburg, Germania. Au fost găsite dispozitive explozive

Mircea Abrudean, despre întâlnirea Bolojan-Tănăsescu din biroul său de la Senat: „Nu e treaba mea să verific agenda premierului”

Botond Csoma: UDMR nu exclude să-l susțină pe Grindeanu la formarea unui nou guvern. Ce spune despre Siegfried Mureșan

Abrudean, despre șefii serviciilor: „Este nevoie ca mandatele să fie limitate în timp”. Ce spune despre Pahonțu

Mărturie din Isaccea: „Au fost printre cele mai puternice bubuituri de când a început războiul. Auzeam vecinii țipând”

Bilanțul viiturii din Himalaya a trecut de 1.000 de morți. Peste 4.400 de oameni, dați dispăruți

Nicușor Dan: „A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”. Ce spune despre viitorul Guvern

Accident naval în Portul Tulcea: un vapor scăpat de sub control a scufundat două bărci

Lionel Messi se retrage din fotbalul internațional. Mesaj emoționant: „Mă doare sufletul, dar înțeleg că a sosit momentul”

„Datorită dezvoltării tehnologiei deosebite la care s-a ajuns în 2013, nu ai nevoie de resursă umană care să-ţi asigure supravegherea continuă cu privire la anumite activităţi pe un anumit timp.

E suficient să ai softuri bine puse la punct care să caute cuvinte cheie, care să facă legături logice între cuvinte cheie, personaje, locuri din lume, intervenţii militare, activităţi economice, şi care să îţi prezinte un raport pe care analiştii să îl prelucreze şi să îl dezvolte vis-a-vis de un anumit tip de atitudine pe care Administraţia Americană l-ar putea avea într-o anumită situaţie”, a explicat expertul în securitate.

Acesta a dat exemplul atentatelor de la 11 septembrie 2001, comentând că atentatorii ar fi putut fi găsiți mult mai devreme, dacă serviciile secrete ar fi avut un sistem mai bun de gestionare a datelor.

„Autorităţile americane, după atentat, în urma unei analize a informaţiilor legate de atentatori au ajuns la concluzia că, dată fiind multitudinea de structuri de culegere de informaţie, de supraveghere electronică, informaţia n-am mai fost schimbată. Atât FMI, cât şi CSI şi NSA aveau bucăţi de informaţii care, puse cap la cap, ar fi dus la identificarea timpurie a atentatorilor”, a afirmat Adrian Baciu.

„Având multe structuri de culegere de informaţii, dacă nu există o centralizare la nivel de stat a tuturor informaţiilor care să prezinte o analiză şi nişte conexiuni pe baza muncii a mii de oamenii şi a mii de calculatoare, e imposibil să ştii pe cine urmăreşti”, a mai adăugat acesta.

125 de miliarde de convorbiri telefonice au fost monitorizate de americani doar în ianuarie anul acesta, susţin documentele publicate de fostul consultant NSA, Edward Snowden. Dintre ţările europene, cele mai multe interceptări au vizat Germania, cu 361 de milioane de apeluri. Franţa, Spania şi Italia sunt următoarele trei state în ordinea interesului acordat de serviciile secrete americane.

Scandalul de spionaj a izbucnit după ce, în presă, au apărut informații furnizate de Edward Snowden, potrivit cărora convorbirile cancelarului Angela Merkel de pe telefonul mobil ar fi fost spionate de către serviciile secrete americane de la ambasada Statelor Unite la Berlin.