Parlamentul ucrainean a adoptat vineri trei legi necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv legea privind drepturile minorităţilor naţionale. Legea drepturilor minorităților naționale este o condiţie esenţială cerută de Ungaria, care se opune candidaturii Ucrainei la UE, dar și România așteaptă acest demers din partea Ucrainei.
Deputatul Iaroslav Jelezniak a anunţat pe Telegram că membrii parlamentului au votat în lectură finală proiectul de lege privind drepturile minorităţilor, luând în considerare evaluarea experţilor Comisiei Europene.
„Chiar acum, parlamentul ucrainean a adoptat cu majoritate constituţională trei din cele patru legi identificate de Comisia Europeană în raportul privind extinderea UE ca fiind restanţe”, a confirmat şi vicepremierul Olha Ştefanişina într-o postare pe rețeaua X, potrivit News.ro.
Ea a mai adăugat că a patra lege cerută - legea privind lobby-ul - a fost aprobată marţi de cabinetul de la Kiev.
Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza a ceea ce consideră a fi limitări ale drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în ceea ce priveşte educaţia.
Celelalte două proiecte de lege adoptate se referă la creşterea numărului de personal din cadrul Biroului Naţional Anticorupţie şi prerogative suplimentare pentru Agenţia Naţională de Prevenire a Corupţiei în ceea ce priveşte verificarea averilor.
Cei 27 de lideri naţionali din UE urmează să decidă săptămâna viitoare dacă acceptă sau nu recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul să înceapă negocierile de aderare. Orice astfel de decizie necesită însă sprijinul unanim. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în repetate rânduri că Ungaria nu va susţine propunerea Comisiei în forma actuală.
Ce prevede noua lege a minorităţilor
Potrivit Ukrainskaia Pravda, preluată de News.ro, Comisia pentru politica umanitară şi de informare a recomandat joi parlamentului să aprobe o versiune modificată a proiectului de lege depus iniţial în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Acest proiect modificat a fost aprobat vineri cu voturile a 317 deputaţi, din toate partidele politice.
Modificările prevăd că:
- instituţiile private de învăţământ superior au dreptul de a alege în mod liber limba de predare care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în acelaşi timp că persoanele care studiază în astfel de instituţii studiază limba de stat ca disciplină academică separată;
- în clasele (grupele) cu predare în limbile minorităţilor (comunităţilor) naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene este garantat dreptul de a utiliza limba minorităţii naţionale respective în procesul educaţional, împreună cu limba de stat;
- persoanele care aparţin minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care au început învăţământul secundar general înainte de data de 1 septembrie 2018 în limba minorităţii (comunităţii) naţionale respective au dreptul de a continua în această limbă până la finalizarea învăţământului secundar general complet, în conformitate cu normele care erau în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Legii Ucrainei „cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat”.
Coautorul proiectului de lege, Volodimir Viatrovici, membru al comisiei, a subliniat că toate îmbunătăţirile aduse proiectului de lege nu se vor aplica limbii ruse, limbă a statului agresor, „şi nu pentru 5 ani, aşa cum a planificat guvernul, ci pe termen nelimitat”.
Marţi, vicepremierul pentru integrare europeană şi euroatlantică Olha Ştefanişina a declarat că proiectul de lege va conţine garanţii suplimentare pentru a preveni infiltrarea narativelor şi a propagandei ruseşti. Anterior, oficialul guvernamental a declarat că noul proiect de lege, care vizează protejarea minorităţilor naţionale, nu prevede extinderea oportunităţilor pentru limba rusă.
Editor : B.P.
