Fostul candidat la președinție Călin Georgescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că vrea să angajeze România în război prin participarea țării noastre la Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. El susține că este un „gest sinucigaș” și cere Parlamentului să nu voteze cererea președintelui ca România să participe cu maximum 20 de militari la Comandamentului operațional, care este localizat în Franța și Marea Britanie. Mesajul lui Călin Georgescu vine la nici două ore după ce Administrația Prezidențială a transmis un comunicat în care avertizează asupra propagării în mediul online a unor narațiuni false, potrivit cărora România ar urma să trimită militari în Ucraina și precizează că țara noastră nu va trimite trupe pe front.
„Superioritatea României ca actor strategic vine din neutralitatea față de orice conflict: ea ne face un partener căutat pentru pace, nu un instrument folosit în război.
Nicușor Dan a cerut Parlamentului să aprobe participarea Armatei României, cu până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.
Consider acest demers grav și insuficient explicat țării. Este un pas sinucigaș spre angajarea României într-un război care nu este al nostru — începutul unui drum care, odată deschis, va fi greu de închis.
Miza nu este numărul militarilor, ci angajamentul politico-militar al României. Chiar și trimiterea unui singur militar poate atrage întreaga țară în logica unui conflict. România trebuie să apere pacea și buna înțelegere, în țară, în regiune și dincolo de ea. Există o singură soluție responsabilă: diplomația permanentă. Securitatea țării se consolidează prin dialog și comunicare, nu prin conflict”, a scris Călin Georgescu miercuri, într-un mesaj pe Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Georgescu cere Parlamentului să respingă cererea lui Nicușor Dan, pentru că „fără voia poporului, nimeni nu are mandatul de a angaja România într-un război care nu ne aparține”.
„Înainte de orice vot al Parlamentului, românii trebuie să cunoască mandatul, temeiul juridic, lanțul de comandă, regulile de angajare, costurile și condițiile retragerii. Toate finanțările politice și media, toate presiunile și toate înțelegerile care au precedat această solicitare trebuie făcute publice.
Parlamentul României trebuie să se manifeste matur, responsabil și lucid: să respingă această solicitare în mod patriotic. Cine votează devine părtaș la abandonarea interesului național și își asumă o răspundere istorică în fața poporului român”, a mai scris Călin Georgescu.
El mai susține că Nicușor Dan vrea să își apere scaunul și că răspunde la ordinele altora, cerând parlamentului să „urgenteze” procedura de suspendare din funcție a președintelui.
„Astăzi se vede cu ochiul liber: Nicușor Dan își apără scaunul, nu țara. Pentru scaunul cumpărat prin înțelegeri, oferă acum drept tribut interesele României. Ca să-și ascundă compromisurile și să rămână la putere, execută ordinele celor care l-au instalat la Cotroceni împotriva voinței poporului român.
Acest demers, alături de faptele deja cunoscute, dovedește că prezența lui la Cotroceni a devenit un pericol real pentru siguranța, independența și suveranitatea țării. În acest sens, reiterez și solicitarea adresată Parlamentului României de a urgenta procedura de suspendare din funcție a lui Nicușor Dan.
Domnilor parlamentari, interesul României este pacea. Aveți astăzi ocazia de a o salva. Nu lăsați ca iresponsabilitatea unui om să devină povara unui popor întreg.
Le rog pe mamele României să se roage pentru discernământul celor aflați la putere. Copiii noștri sunt o binecuvântare de la Dumnezeu și apartin familiilor lor, nu războaielor altora”, a cerut Georgescu.
Ce a cerut Nicușor Dan Parlamentului
Președintele Nicușor Dan a cerut marți Parlamentului încuviințarea participării Armatei României, cu până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și în structurile de comandă și control subordonate acestuia.
Trebuie menționat că Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei este localizat, prin alternanță, în Franța și marea Britanie, nu în Ucraina.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au stabilit, marți, să trimită Comisiilor de apărare solicitarea, urmând ca aceasta să intre pe ordinea de zi a plenului comun.
„Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a condus, în plan regional, la deteriorarea semnificativă a mediului de securitate european, determinând plasarea statelor din regiunea Mării Negre, inclusiv a României, într-o zonă de insecuritate persistentă. În acest context, s-a constituit 'Coalition of the Willing - Coaliția de Voință pentru Ucraina', cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina. În vederea implementării deciziilor de nivel politic, în domeniul militar, în anul 2025, a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, structură cu caracter rotațional, dislocată, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie”, se arată în scrisoarea transmisă Parlamentului pe 30 martie, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, „planificarea în cadrul Comandamentului se desfășoară la nivel strategic, este direcționată către îndeplinirea obiectivelor strategice ale Coaliției de Voință și urmărește realizarea acțiunilor, cu utilizarea cât mai eficientă a resurselor la dispoziție”.
„Armata României poate contribui cu personal de stat major la Comandament și structurile de comandă și control subordonate acestuia, în domenii critice precum planificarea strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică. Participarea Armatei României la acest demers ar contribui la creșterea vizibilității, la proiectarea intereselor noastre naționale și ar demonstra o atitudine proactivă, precum și continuitate în raporturile cu partenerii strategici”, a arătat șeful statului.
De asemenea, președintele menționează că „această contribuție s-ar alinia cu angajamentele naționale care vizează promovarea stabilității și a securității în vecinătatea României, precum și promovarea profilului României ca actor strategic”.
În scrisoarea președintelui se mai arată că „națiunile cadru au subliniat că participarea, la acest moment, în procesul de planificare nu implică și obligația de a disloca capabilități pe teritoriul Ucrainei și că viitoarele potențiale contribuții vor fi supuse restricțiilor și aprobărilor naționale”.
„Drept urmare, în acord cu poziția constantă a României față de conflictul din Ucraina, statutul României în cadrul UE, poziția geografică a țării noastre și în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă adresez rugămintea de a încuviința participarea Armatei României, începând cu trimestrul II/2026, cu până la 20 de militari, personal de stat major, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și în structurile de comandă și control subordonate acestuia”, se precizează în document.
Totodată, șeful statului a solicitat încuviințarea pentru ca reconfigurarea contribuției naționale la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și în structurile de comandă și control subordonate acestuia să se poată efectua cu aprobarea ministrului Apărării Naționale, în limitele efectivelor maxime prevăzute și aprobate.
Administraţia Prezidenţială: România nu trimite trupe în Ucraina
Tot miercuri, cu două ore înainte de mesajul lui Călin Georgescu, Administrația Prezidențială a transmis un comunicat în care afirmă că în ultimele zile se propagă în mediul online o naraţiune falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război.
Palatul Cotroceni precizează că este vorba de o „manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict”, făcând referire la cererea adresată Parlamentului.
Administrația Prezidențială a mai transmis în mesaj că România nu va va trimite trupe combatante pe front în Ucraina.
„Faptele reale şi verificabile sunt următoarele:
Nicio prezenţă pe front: Preşedintele României a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei şi la structurile de comandă şi control subordonate acestuia. România NU trimite trupe combatante în Ucraina şi nici militari pe front.
Locaţie sigură, pe teritoriu Aliat: Structura de comandă are caracter rotaţional şi îşi desfăşoară activitatea în Franţa şi Marea Britanie, la mii de kilometri distanţă de linia frontului.
Efectiv militar românesc extrem de redus care participă la munca de coordonare, nu de luptă: Participarea României cu cel mult 20 de militari, personal de stat major, implicaţi exclusiv în activităţi de planificare, comandă şi control”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : B.P.
