Economiile scandinave cad în propria capcană

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

„Situația este dramatică!”. Fermierii din România, loviți de secetă, așteaptă ajutorul statului pentru a supraviețui

Ziua și RO-Alert-ul în Harghita, din cauza urșilor. Oamenii au ajuns la capătul răbdării

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Bilanțul dezastrului din Nepal continuă să crească: peste 460 de morți. „Nu mai am pe nimeni care să mă aștepte. Toți s-au dus”

Reacții politice după dezvăluirile despre Lucian Pahonțu. Simion: „Ați greșit”. Fritz cere adevărul despre Revoluție și Mineriadă

Frații Tate rămân în spatele gratiilor, până când instanța va lua o decizie. Dezbaterile s-au concentrat pe procesul din România

Jigniți de politicienii extremiști, românii din Londra primesc aprecieri de la primarul Sadiq Khan. Mesajul transmis prin Digi24

Criza din Ceuta. Protestatarii spanioli au atacat o tabără de migranți cu pietre, au incendiat corturi și s-au ciocnit cu poliția

Modelul nordic este zdruncinat din interior, voci cu greutate atât din sfera politică, cât și din cea a afacerilor contestă tot mai puternic sustenabilitatea economiilor scandinave.

Productivitatea stagnează, iar datele economice arată creșteri greoaie. Studii de specialitate citate de Financial Times recomandă reducerea cheltuielilor guvernamentale și limitarea ajutoarelor sociale. Generozitatea statului ţine un segment al populaţiei departe de câmpul muncii.

La nivel macroeconomic, se remarcă scăderea competitivităţii. Dacă în anii 80, Norvegia, Finlanda și Danemarca înregistrau creșteri ale productivităţii de 2-3 procente în fiecare an, în ultimul deceniu creșterea a frânat puternic până la un 1% anual.

Salariile angajaţilor au jucat un rol decisiv. Ștacheta a fost ridicată atât de sus, încât pentru a-și permite să-și remunereze forţă de muncă, companiile au fost nevoite să devină foarte competitive. Tendinţa însă s-a inversat când salariile au ajuns să limiteze numărul de slujbe disponibile. Companiile se gândesc de două ori înainte de a face angajări și în paralel șomerii nu sunt încurajaţi să caute un loc de muncă, fiindcă primesc ajutoare generoase de la stat. Presiunile pe statul social sunt agravate de îmbătrânirea populaţiei, dar și de numărul mare de imigranţi adoptaţi de ţările nordice.

În Suedia, de pildă, 15% din populaţie are altă naţionalitate, în vreme ce Finlanda are a doua cea mai îmbătrânită populaţie din lume, după Japonia. Demografia lucrează împotriva economiilor scandinave.

Răspunsul la aceste probleme ar fi mai multe locuri de muncă, o populaţie mai productivă care să susţină statul social și care să garanteze bunăstarea populaţiei.

Politicienii cântăresc soluţii precum ridicarea vârstei de pensionare sau introducerea tinerilor mai devreme în câmpul muncii. Altfel, întregul aparat de protecţie socială devine prea scump și imposibil de susţinut.

Statul social riscă să se devoreze pe sine. Premierul Suediei atrage atenţia că economia are nevoie de mai multe ore de muncă, altfel guvernul nu va mai putea să ofere beneficii sociale. Nevoia de a reduce costurile a determinat un anumit grad de reformă în sistemele nordice. Servicii publice au ajuns să fie administrate din sfera privată.

Pentru sporirea eficienţei, serviciile de ambulanţă și de pompieri au fost privatizate în Danemarca, la fel și o mare parte din spitalele și școlile Suediei.

Reforma constantă, spune premierul suedez, e singura cale prin care modelul nordic poate supravieţui. Altfel, modelul nordic pică în propria sa capcană.

Citiți și: 

Suedia. Probleme în paradisul social al Europei