O proteină din sistemul nostru imunitar ar putea ajuta la combaterea bacteriei „mâncătoare de carne” (studiu)

Data actualizării: Data publicării:
bacterii la microscop
Foto: Profimedia

O proteină care se regăseşte în sistemul imunitar ar putea reprezenta soluţia împotriva unei bacterii „mâncătoare de carne”, care în multe cazuri duce la deces, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă australieni.

O echipă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU) a descoperit că proteina NLRP3 poate fi utilizată pe post de armă împotriva Clostridium perfringens, o bacterie care este o cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care poate fi, de asemenea, responsabilă de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă.

În cazurile grave, bacteria produce două toxine - una care face o gaură în suprafaţa unei celule şi cealaltă care afectează structurile interne ale acesteia.

Oamenii de ştiinţă au descris în studiul lor capacitatea proteinei NLRP3 de a detecta toxinele, comparând-o cu un detector de fum.

Cu toate acestea, ei au descoperit că proteina poate deveni hiperactivă şi poate declanşa un răspuns disproporţionat din partea organismului, ceea ce duce la închiderea mecanismelor de siguranţă şi la apariţia unor afecţiuni care pun viaţa în pericol, cum ar fi sepsis.

Oamenii de ştiinţă, conduşi de Anukriti Mathur şi Callum Kay de la Facultatea de medicină John Curtin (JCSMR) din cadrul ANU, au folosit medicamente pentru a atenua răspunsul declanşat de NLRP3, reuşind astfel să descifreze mecanismele moleculare responsabile de semnalul de alarmă.

Potrivit cercetătorilor, printr-o mai bună înţelegere a acestor mecanisme ar putea fi dezvoltate noi terapii pentru a învinge bacteria.

„Rata mortalităţii necrozei musculare (fasceită necrozantă), cauzată de Clostridium perfringens, rămâne alarmant de ridicată, depăşind 50%”, a declarat Anukriti Mathur, citată într-un comunicat emis joi, potrivit Zinhua, preluată de Agerpres.

„Prin înţelegerea rolului pe care îl joacă NLRP3 în detectarea acestor toxine mortale şi a mecanismelor de apărare pe care le activează pentru a proteja organismul, putem să începem să dezvoltăm noi tehnici care vizează proteina şi «atenuează» răspunsul său hiperactiv", a spus ea.

„Acest lucru nu doar că ar contribui la prevenirea unei reacţii extreme a organismului - şi potenţial mortală - la infecţie, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să găsim noi modalităţi de a întrece bacteria şi de a dezvolta potenţiale noi tratamente”, a adăugat cercetătoarea.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Șoseaua aglomerată din România pe care a fost instalat deja sistemul „Big Brother”. Cum funcționează și cu ce...
Digi FM
Prognoza ANM pentru septembrie. Unde se vor înregistra cele mai mari temperaturi și când revin ploile
Descarcă aplicația Digi FM
Pro FM
Melodia celebră care a distrus trupa The Police. Cum au ajuns să se judece și după 43 de ani
Descarcă aplicația Pro FM
Film Now
Are 100 de ani, dar face asta fără probleme! Imagini virale cu Dick Van Dyke, în timp ce face sport în curtea...
Adevarul
Continuă telenovela preotului care a lăsat însărcinată cu gemeni o enoriașă căsătorită. După ce a fost...
Newsweek
Senatul, decizie majoră legată de pensii. Ce categorii de pensionari ar putea pierde bani? În ce condiții?
Digi FM
Tom Cruise anunţă continuarea „Days of Thunder”, alături de Anne Hathaway: „Tu naști, apoi facem acest film!”
Descarcă aplicația Digi FM
Digi World
Are 15 ani și o înălțime de 2.13 m: "Situația scapă de sub control". Cauza neașteptată descoperită de medici
Digi Animal World
„Sforăie ca un om”. Imagini virale cu o pisică care doarme buștean. Videoclipul a strâns peste 50 de milioane...
Film Now
Michael Douglas nu lasă vârsta să-i dicteze viața: "Nu-i rău pentru 82 de ani". S-a amestecat printre turiști...
UTV
Imagini de colecție cu Loredana Groza la 16 ani, când a câștigat Festivalul Mamaia. „Vom muri aici, sub...