Păstrăvul poate deveni dependent de drogul psiho-stimulent metamfetamină când această substanță se acumulează în râuri, arată un nou studiu citat de CNN.
Potrivit studiului publicat în revista științifică Journal of Experimental Biology, cercetătorii conduși de Pavel Horky, un ecologist comportamental de la Universitatea de Științe Naturale din Praga, au încercat să afle dacă drogurile ilegale, la nivelul în care se găsesc în corpurile de apă, pot modifica comportamentul peștilor.
Echipa a pus 40 de păstrăvi într-un bazin cu apă care conținea un nivel de metamfetamină similar cu cel descoperit în râuri cu apă dulce, iar după opt săptămâni i-a transferat într-un bazin cu apă curată.
O dată la două zile, cercetătorii verificau dacă peștii sufereau de sevraj, aceștia având posibilitatea să aleagă dacă să stea în apă curată sau în apa cu metamfetamină. Alți 40 de păstrăvi au fost folosiți ca grup de control. Păstrăvii care petrecuseră 8 săptămâni în apa cu droguri au ales această variantă în primele patru zile după mutarea în apă curată. Aceast lucru arăta că peștii sufereau de sevraj, pentru că alegeau drogul, dacă era disponibil, potrivit cercetătorilor.
Echipa de oameni de știință a descoperit că peștii dependenți de droguri erau mai puțin activi decât cei care nu fuseseră niciodată expuși la metamfetamină, iar urme ale drogului au fost găsite în creierul lor și la 10 zile după expunere. Păstrăvii implicați în studiu au fost eutanasiați, iar țesutul lor cerebral a fost analizat de cercetători.
Cercetătorii au concluzionat că și un nivel redus de droguri în râuri pot afecta animalele care trăiesc în ele.
Cum ajung drogurile în râuri
Drogurile eliminate de consumatori ajung în sistemul de canalizare, iar apoi la uzinele de tratare a apelor uzate, dar acestea nu tratează o astfel de contaminare. Ulterior, apa tratată este eliberată în râuri, se arată în studiu.
"Peștii sunt sensibili la efectele adverse ale multor tipuri de stimulente, de la alcool la cocaină, și pot dezvolta dependențe legate de eliberarea de dopamină într-o manieră similară cu oamenii", a spus Pavel Horky pentru CNN.
Horky și-a exprimat îngrijorarea că dependența de droguri ar putea face peștii să petrecă mai mult timp în zonele unde sunt eliberate apele tratate în râuri, pentru a primi o nouă doză.
"Astfel de situații ar putea schimba modul de funcționare al unor întregi ecosisteme, întrucât consecințele adverse sunt relevante atât la nivel de individ, cât și de colectiv", a spus el.
Pofta de droguri a peștilor s-ar putea dovedi chiar mai puternică decât satisfacția obținută în mod natural prin hrană sau împerechere, a mai spus Horky.
Studiul subliniază felul în care oamenii poluează mediul natural și în afara cazurilor cu consecințe vizibile - scurgerile de petrol sau deșeurile de plastic din apă.
Pavel Horky a spus că descoperirile acestui studiu pot avea implicații și asupra efectelor pe care le au medicamentele prescrise de doctori, precum Prozac, asupra vieții marine.
Nu este prima dată când viața marină a avut de suferit de pe urma consumului de medicamente de către oameni. În 2019, cercetătorii din Marea Britanie au descoperit urme de droguri, medicamente și pesticile în creveții de apă dulce. În mai 2018, oamenii de știință americani aflați în Puget Sound au anunțat că midiile din zonă au fost depistate pozitiv cu analgezicul opioid Oxicodonă.
Editor : V.M.
