Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, intervine cu un punct de vedere în controversa privind canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) a unor sfinți români. Într-o postare în pagina sa de Facebook, Vasile Bănescu a vorbit despre sfințenie și drumul, deseori complicat și anevoios, către atingerea ei.
Deși nu se referă explicit la controversa pe seama deciziei de canonizare a trei clerici români, de către BOR, Bănescu explică faptul că ”drumul spre sfințenie presupune inclusiv pocăința pentru mizeria morală în care și sfinții s-au aflat uneori”.
BOR a decis canonizarea a 16 sfinți români, printre care se numără și trei clerici despre care Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” susține că au avut simpatii legionare sau chiar au fost implicați în mișcarea legională interbelică.
În apărarea deciziei din 12 iulie a Sinodului, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei scrie că ”sfinții, canonizați sau nu, sunt oameni. Diferiți între ei. Uniți prin împreuna atingere a purității sufletului hristificat. Sfințenia ca stare progresivă de curăție a inimii și a minții coborâte adesea în ea, cunoaște trepte, grade diferite de trăire, înțelegere și incandescență”.
„Sfințenia ca stare progresivă de curăție a inimii și a minții coborâte adesea în ea, cunoaște trepte, grade diferite de trăire, înțelegere și incandescență. Numitorul comun? Pocăința reală urmată de iubire răsfrântă asupra tuturor și exprimată prin bunătatea care dăruiește, iartă, mângâie, îndreaptă, împacă, mântuiește. Inclusiv după moarte”, a scris Vasile Bănescu.
Sfinții nu pot fi asociați exclusiv cu modelele biblice
El a afirmat că sfinții nu trebui asociați doar cu vremurile îndepărtate și cu pustnicii munților și ai pustiei, întrucât fiecare epocă are sfinții ei.
„Chiar și a noastră, preponderent străină de idealul sfințeniei, adică de puritate, de credința lipsită de superstiție, credință care mută munți de prejudecăți din loc, străină de pocăință, adică de ruptura profundă a nivelului pe care ai rătăcit, ai trădat, ai mințit public sau ai ucis cu ochii închiși și spatele la Hristos, fie și prin cuvinte ieșite din revolverul, descărcat accidental, al alinierii grăbite la o ideologie sau alta, ruptură dureroasă până la lacrimi, urmată apoi de schimbarea radicală a gândirii și vieții care arde de acum pentru alții”, crede fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.
„Pocăința presupune mizeria morală pestilențială în care ne-am aflat cândva, uneori până peste cap. Păcatele săvârșite de oameni pot fi cutremurătoare, amuțitoare, ininteligibile minții nepervertite”, scrie Bănescu, ce a citat și un vers al lui Lucian Blaga ce ar putea descrie metanoia parcursă de sfinți: „Numai în lacuri cu noroi pe fund cresc nuferi.”
„Sfințenia e creșterea irezistibilă spre Lumină. Sfinții sunt oamenii care, prin excelență, au înțeles, L-au crezut și înțeles, s-au trezit și apoi L-au urmat. Vorbindu-ne și nouă, orbilor și surzilor, prin fapte, uneori prin cuvinte, exact despre trezire și fireasca urmare”, a conchis Vasile Bănescu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Pe 12 iulie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a anunțat canonizarea a 16 sfinți români care vor fi introduși în calendarul bisericesc al BOR. Numele cele mai cunoscute sunt teologul Dumitru Stăniloaie, protosinghelul Arsenie Boca, starețul mănăstirii Sihăstria, Cleopa Ilie, și preotul Ilie Lăcătușu.
În cazul a trei noi sfinți, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a spus că a luat act „cu mâhnnire” de decizia BOR. În comunicatul din 17 iulie, Institutul a prezentat elemente din biografia a trei dintre persoanele canonizate care probează simpatiile legionare și antisemitismul.
Editor : Marina Constantinoiu
