Jurnal extern. Cum reușesc americanii să prelucreze un volum mare de convorbiri interceptate

Un britanic urmărit internațional a fost prins în Neamț. Bărbatul e acuzat că a introdus în țara sa 500 de kilograme de cocaină

Șeful Romarm a vorbit cu George Simion la BSDA despre programul SAFE. Răzvan Pîrcălăbescu: „Nu avem niciun contract semnat direct”

Stolojan, după declarația lui Băsescu despre „liberalul 100%” care ar trebui să fie premier: „România are nevoie de Bolojan acum”

Ce a câștigat și ce a pierdut Trump din summitul cu Xi. Cristian Diaconescu explică mizele întâlnirii istorice: Ormuz și Taiwan

Suspiciune de hantavirus la Arad. Autorităţile au declanşat o anchetă epidemiologică. Ce spun medicii despre tulpina virusului

Donald Trump, despre programul nuclear al Iranului: „Douăzeci de ani sunt suficienți, dar nivelul de garanții nu este suficient”

Dosarul „10 August”. Ultimul termen la care inculpaţii, între care foşti şefi ai Jandarmeriei, mai pot fi audiaţi

Nicușor Dan nu exclude reducerea TVA: „În discuțiile despre bugetul 2027 orice idee e binevenită”

Nicușor Dan a mers cu băiețelul său la cea mai mare expoziție de arme din regiunea Mării Negre

„Datorită dezvoltării tehnologiei deosebite la care s-a ajuns în 2013, nu ai nevoie de resursă umană care să-ţi asigure supravegherea continuă cu privire la anumite activităţi pe un anumit timp.

E suficient să ai softuri bine puse la punct care să caute cuvinte cheie, care să facă legături logice între cuvinte cheie, personaje, locuri din lume, intervenţii militare, activităţi economice, şi care să îţi prezinte un raport pe care analiştii să îl prelucreze şi să îl dezvolte vis-a-vis de un anumit tip de atitudine pe care Administraţia Americană l-ar putea avea într-o anumită situaţie”, a explicat expertul în securitate.

Acesta a dat exemplul atentatelor de la 11 septembrie 2001, comentând că atentatorii ar fi putut fi găsiți mult mai devreme, dacă serviciile secrete ar fi avut un sistem mai bun de gestionare a datelor.

„Autorităţile americane, după atentat, în urma unei analize a informaţiilor legate de atentatori au ajuns la concluzia că, dată fiind multitudinea de structuri de culegere de informaţie, de supraveghere electronică, informaţia n-am mai fost schimbată. Atât FMI, cât şi CSI şi NSA aveau bucăţi de informaţii care, puse cap la cap, ar fi dus la identificarea timpurie a atentatorilor”, a afirmat Adrian Baciu.

„Având multe structuri de culegere de informaţii, dacă nu există o centralizare la nivel de stat a tuturor informaţiilor care să prezinte o analiză şi nişte conexiuni pe baza muncii a mii de oamenii şi a mii de calculatoare, e imposibil să ştii pe cine urmăreşti”, a mai adăugat acesta.

125 de miliarde de convorbiri telefonice au fost monitorizate de americani doar în ianuarie anul acesta, susţin documentele publicate de fostul consultant NSA, Edward Snowden. Dintre ţările europene, cele mai multe interceptări au vizat Germania, cu 361 de milioane de apeluri. Franţa, Spania şi Italia sunt următoarele trei state în ordinea interesului acordat de serviciile secrete americane.

Scandalul de spionaj a izbucnit după ce, în presă, au apărut informații furnizate de Edward Snowden, potrivit cărora convorbirile cancelarului Angela Merkel de pe telefonul mobil ar fi fost spionate de către serviciile secrete americane de la ambasada Statelor Unite la Berlin.