Produse tradiționale românești. Fabrica unde se face din nou magiun ca pe vremea străbunicilor
Pe timpul comuniştilor, cea mai mare parte a producţiei mergea la export. Pentru oamenii de rând, era o delicatesă aproape imposibil de găsit în galantare. Magiunul de prune de Topoloveni e astăzi la fel de apreciat, graţie reţetei sale delicioase, fără strop de zahăr, inspirată din bunele tradiţii ale gospodinelor din Argeş.
Lista alimentelor recomandate pe timp de caniculă
Ce mâncăm dacă lucrăm de acasă?
Ce este food coma?
Principiile mâncatului sănătos și aiureala „modei” în alimentație
Criza alimentară la care omenirea se aștepta în 10-15 ani vine mai devreme
Cât vor costa roșiile românești
Au apărut fermele verticale de interior
Nicușor Dan nu vrea să aibă o dezbatere cu Sebastian Burduja
Burduja: Nicușor Dan nu e un om de dialog
Doar fructele bine-coapte se folosesc la magiun. După ce sunt culese cu atenţie, se fierb cât e ziua de lungă. Iar la final, aroma şi gustul magiunului de Topoloveni sunt de nedescris.
Înainte de 1989, magiunul din Argeș era gustat mai mult de străini, mai puțin de români. Aproape toată producția mergea la export.
Gheorghiţă Boţârcă, primarul din Topoloveni: „În perioada de dinainte de 89 magiunul de Topoloveni nu ajungea în România, atât de bun era pentru că îl cumpărau cei din vest la butoaie, astfel că în România nu se comercializa, îți era interzis să consumi din produsul tău”.
Acum, două fabrici cu tradiție de la începutul anilor 1900 fac din nou magiun ca pe timpul străbunicilor. În zona Topoloveniului, tradiția se ține aproape în fiecare gospodărie.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News