Exclusiv Hodor: CNSAS a reluat verificările asupra lui Pahonțu. Cât va dura ancheta și care vor fi consecințele acesteia
Vicepreședintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Mădălin Hodor, a spus la Digi24 că CNSAS a reluat verificările în privința șefului SPP, Lucian Pahonțu, în urma dezvăluirilor făcute de publicațiile Recorder și Snoop. Totuși, atribuțiile consiliului se limitează la a stabili dacă acesta a făcut sau nu poliție politică, iar o eventuală decizie CNSAS în acest sens nu ar avea nicio consecință asupra funcției șefului SPP, a mai spus Hodor.
Reacții politice după dezvăluirile despre Lucian Pahonțu. Simion: „Ați greșit”. Fritz cere adevărul despre Revoluție și Mineriadă
Documente ale Securității: Cum arătau cozile și lipsa alimentelor în România comunistă. „Rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra”
Nicușor Dan, despre fotografia în care apare alături de șeful SPP, Lucian Pahonțu: „Am mâncat la aceeași masă”
Răspunsul NATO la cererea României privind întărirea apărării la Marea Neagră după incidentele cu drone
Gigi Becali, după discuția cu Nicușor Dan: Grupări din PNL vor guvern minoritar, dar le e frică de Bolojan. Să-l trimită pe Pahonțu
Expert american în securitate: România este a treia cea mai importantă țară din NATO
Șefii armatelor din Marea Britanie și Germania cer reînarmarea Europei: Trebuie să ne pregătim pentru un posibil conflict cu Rusia
Danemarca a acceptat, de principiu, ca NATO să consolideze securitatea în Arctica
Cum a ajuns Ceaușescu temă de campanie pentru suveraniști
„Da, confirm acest lucru. În urma solicitărilor recente legate de cele două anchete jurnalistice, CNSAS a reluat verificările pentru domnul Lucian Pahonțu. S-a derulat deja etapa solicitării de informații de la foștii deținători de arhivă. Am primit un set de răspunsuri și momentan suntem în situația în care se fac căutări pentru a identifica probe legate de activitatea domnului Lucian Pahonțu și eu cred că într-un orizont de timp rezonabil vom avea o decizie în ceea ce privește calitatea dânsului de colaborator sau lucrător al fostei Securități sau din contră, dacă nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități. Țin să precizez că doar asupra acestui aspect CNSAS se poate pronunța. Nu avem alte atribute legale în ceea ce privește restul lucrurilor care s-au afirmat despre domnul Pahonțu. Noi, strict despre asta o să dăm o decizie”, a spus Hodor.
Prin urmare, CNSAS nu se poate pronunța cu privire la faptul că Pahonțu ar fi fost prezent la baricada de la Intercontinental.
„CNSAS nu are atribute legale de a se pronunța legat de evenimentele din decembrie 1989 și nici de evenimentele din iunie 1990”, a spus Hodor, precizând că CNSAS poate verifica documente ale fostei Securități datând până în 22 decembrie 1989, deși aceasta a fost desființată în 31 decembrie 1989.
Hodor a mai spus că nu există în arhivele CNSAS o declarație pe proprie răspundere din partea lui Lucian Pahonțu cu privire la colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea.
„Ea trebuia să fie dată în anul 2005, când domnul Pahonțu a devenit șef al SPP. Era o obligație legală ca dânsul să dea această declarație pe proprie răspundere, pe care să o prezinte SPP-ului, SPP fiind de asemenea legal obligat să trimită către CNSAS, pentru ca CNSAS să demareze aceste verificări și să vină cu o decizie în ceea ce-l privește pe Lucian Pahonțu. De altfel, înțeleg că această declarație ar fi trebuit să facă parte și din acel dosar pe care domnul Pahonțu trebuia să îl prezinte în fața CSAT, care să confirme decizia de numire a domnului Pahonțu, nu știu dacă ea a fost dată acolo. Înțeleg că s-au făcut din partea jurnaliștilor de investigații solicitări la CSAT pentru a primi răspuns dacă această declarație cumva a fost dată acolo la CSAT”, a explicat el.
Președintele Nicușor Dan a spus că a solicitat verificări și că ar fi totul în regulă în ceea ce îl privește pe Lucian Pahonțu, Hodor a spus: „După știința mea, repet, nu există niciun fel de decizie oficială, niciun fel de informare și nicio solicitare din partea CSAT. Probabil domnul președinte nu a avut timp să se informeze legat de procedurile în aceste spețe și probabil că dânsul a considerat că ar fi fost logic ca CSAT să ceară, dar nu aceasta este procedura. Procedura de verificare este cea pe care v-am spus-o mai devreme, cea referitoare la declarația pe proprie răspundere și trimiterea către CNSAS, consiliul demarând această verificare din oficiu, nu la cererea CSAT. Nu s-a întâmplat niciodată, eu nu știu să fi existat vreodată vreo solicitare oficială a CSAT către CNSAS pentru verificarea unei persoane propuse sau care să fie în funcție”.
Hodor l-a contrazis pe șeful statului în privința definirii SPP ca serviciu de informații. Dan a spus că SPP este un serviciu de pază, dar Hodor a spus că „SPP are inclusiv componente de informații în structurile sale. Nu este doar o firmă de pază”.
El a confirmat că a existat o solicitare în 2008, din partea unui jurnalist, pentru verificarea lui Pahonțu de către CNSAS.
„Atunci, CNSAS a demarat aceste verificări. Am făcut corespondență cu deținătorii (de arhive, n.r.), însă răspunsurile pe care le-am primit atunci au fost extrem de vagi.
Noi facem aceste solicitări către foștii deținători de arhivă ai Securității, adică cei care au moștenit părți din arhiva Securității. Mă refer la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, structura informativă a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul de Interne. Aceștia sunt cei cărora ne adresăm pentru a ne oferi informații legate de cariera, de traseul profesional al acestor persoane. În speță e vorba de un fost ofițer al trupelor de Securitate. La aceste solicitări noi am primit atunci, în 2008, niște răspunsuri foarte vagi.
Ni se specifica doar faptul că a fost în cadrul trupelor de Securitate și că a operat acolo în perioada 1987-1989. Având în vedere faptul că trupele de Securitate erau o structură destul de numeroasă și organizată pe județe și fără să ni se indice vreo unitate, vreun un loc specific unde dânsul a lucrat, e foarte greu să găsești în investigații documente legate de activitatea acestei persoane și de aceea ani de zile am bătut pasul pe loc. S-au mai făcut reveniri legate de chestiunile astea, care nu au adus niciodată informații relevante”, a explicat Hodor.
Acum, în urma anchetelor Recorder și Snoop, „am redeclanșat aceste operațiuni de verificare și am solicitat din nou date despre cariera domnului Pahonțu. Am primit acum niște răspunsuri mult mai detaliate, răspunsuri care precizează exact tot traseul profesional și acum verificăm în arhiva proprie dacă găsim acele documente care să ne permită să dăm un verdict”, a adăugat el.
„Dar, repet, miza nu este aceea de a arăta că domnul Pahonțu a activat în cadrul trupelor de Securitate, pentru că asta este o informație pentru care nu e nevoie de CNSAS, e o informație absolut adevărată și nu e nevoie ca noi să confirmăm că ceea ce s-a scris este adevărat. În privința asta, sigur, vom prezenta poate un traseu mai detaliat și cu mai multe detalii decât cele prezentate în investigațiile Recorder sau Snoop. Dar nu asta este miza verificărilor CNSAS, ci aceea de a determina dacă dânsul a fost lucrător al Securității. Adică dacă a desfășurat activități de poliție politică, dacă a săvârșit activități care au vizat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Asta este ceea ce CNSAS analizează și poate face public”, a spus Hodor.
El a precizat că rezultatele investigației CNSAS ar urma să fie făcute publice în septembrie și a explicat și ce se va întâmpla apoi.
„În eventualitatea unui verdict de lucrător al Securității, CNSAS înaintează către instanțele de judecată acel material, care se numește notă de constatare, care conține întreg probatoriul, moment în care începe un proces public care CNSAS vine cu aceste dovezi. Domnul Pahonțu se poate apăra, poate contesta și intră în într-un litigiu administrativ. Asta este legea în România, din păcate”, a spus Hodor.
„Ipotetic, dacă domnul Pahonțu va fi declarat lucrător al Securității, nu știu să existe o sancțiune legată de chestiunea asta. Nu atrage după sine obligativitatea dânsului de a-și da demisia din funcția pe care o deține. De altfel, după cum bine știți, lustrația în România nu există. Noi avem sute de procese cu foști ofițeri de securitate. Constatăm faptul că au fost lucrători ai Securității și atât. Se publică o decizie în Monitorul Oficial. Niciunul dintre cei care au funcții publice nu-și pierde funcția. Avem lucrători de Securitate care candidează, sunt oameni politici, nu au absolut niciun fel de problemă cu chestiunea asta.
Deci nu există niște sancțiuni decât dacă, cumva, în statutul Serviciului de Protecție și Pază este vreo mențiune legată de incompatibilitatea aceasta. Eu nu știu acest statut, nu știu dacă o astfel de eventualitate ar atrage după sine obligativitatea demisiei. Dar mă îndoesc că există această ipoteză. Va rămâne așadar, în și această situație ipotetică, doar o problemă de decizie personală, de moralitate, dacă vreți”, a mai spus Hodor.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News