De ce este apa potabilă mai scumpă în Prahova față de municipiul Ploiești. Explicațiile autorităților și comparația cu alte zone
O analiză a tarifelor percepute de operatorii de apă din România a scos în evidență o anomalie în județul Prahova, marcat săptămânile trecute de criza apei potabile. Dacă operatorul din municipiul Ploiești, reședință de județ, are printre cele mai mici tarife din țară la apă potabilă și canalizare, operatorul din restul județului se situează la polul opus din acest punct de vedere. Digi24.ro a cerut o explicație directorului Hidroprahova și autorității care se ocupă cu acest domeniu pentru a înțelege care sunt cauzele.
La 1 decembrie 2025, datele oficiale arătau că cel mai mic tarif la apă și canalizare din România era cel perceput de Apa Nova Ploiești, la o valoare de 6,88 de lei/metru cub, fără TVA.
La polul opus, printre cele mai mari trei tarife percepute de operatori la apă și canalizare din România era cel din județul Prahova (fără municipiul reședință de județ Ploiești), perceput de Hidroprahova, la o valoare de 18.51 de lei/metru cub, fără TVA.
Analiza pe baza datelor oferite de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) se bazează pe tarifele percepute, pe de-o parte, pe apă potabilă și, pe de altă parte, pe canalizare.
- În Ploiești, Apa Nova percepe un tarif de 4.76 de lei/metru cub (apă potabilă) și 2.12 lei/metru cub (canalizare);
- În județul Prahova, fără municipiul Ploiești, Hidroprahova percepe un tarif de 9.66 de lei/metru cub (apă potabilă) și 8.85 de lei/metru cub (canalizare);
Director Hidroprahova: „Este o situație specifică”
Digi24.ro a stat de vorbă cu reprezentanții Hidroprahova pentru a înțelege de unde vine diferența dintre prețul perceput de operatorul din municipiul reședință de județ Ploiești și operatorul din restul județului.
„La Prahova este o situație specifică. Sunt elemente care influențează acest preț. În primul rând, nu operăm în reședința de județ. Suntem singurul operatori din țară care nu operează în miunicipiul reședință de județ”, a explicat directorul Hidroprahova, Andrei Bontic, într-o declarație acordată Digi24.ro.
Primul element pe care l-a indicat este diferența dintre numărul de abonați dintr-un oraș și numărul de abonați dintr-un sat.
„Operăm în zone rurale, puterea de cumpărare este mult redusă, consumul de apă este mic, iar costurile sunt aceleași, identice ca la oraș. Pe o stradă de 1 kilometru, într-o comună, sunt 20 de case, în timp ce pe o stradă de 1 kilometru, în oraș, am 10.000 de abonați”, a indicat directorul Hidroprahova, menționând că tariful perceput este construit în așa fel încât să acopere costurile de prelucrare (care sunt aceleași, indiferent de numărul de clienți).
ESZ a mărit tarifele pentru 2026
O altă situație specifică a județului Prahova a fost indicată inclusiv de premierul Ilie Bolojan, în urmă cu două săptămâni.
„La Prahova - e o situație aparte față de alte județe, au mai mulți operatori decât în toate celelalte județe. Pe lângă Administrația Bazinală care livrează apa din acumulări, au o societate care nu se regăsește în niciun alt județ de exploatare a sistemului zonal care tratează această apă (n.r. ESZ) și o mai transportă puțin, au doi operatori - Hidroprahova (n.r. pentru județ) și un operator din muncipiul reședință de județ”, spunea premierul Ilie Bolojan, la finalul ședinței de Guvern din 5 decembrie.
Acest lucru a fost indicat și de directorul Hidroprahova, Andrei Bontic.
„ESZ este un intermediar între mine (n.r. Hidroprahova) și Apele Române. Toți operatorii își produc propria lor apă, au surse proprii și plătesc redevențe la Apele Române. Noi trebuie să cumpărăm de la intermediar. Eu iau apă de la ESZ, o distribui și o vând la fel ca orice alt operator, însă 17% din tariful perceput de la client reprezintă tariful pentru ESZ”, a adăugat directorul Hidroprahova.
Andrei Bontic a subliniat pentru Digi24.ro că ESZ a informat Hidroprahova că, începând cu 1 ianuarie 2026, prețul perceput pentru livrare va crește.
În același timp, directorul Hidroprahova a mai menționat că în tariful perceput populației intră și investițiile, inclusiv cele pe fonduri europene care trebuie cofinanțate și din bugetul companiei.
ESZ Prahova îl contrazice pe directorul Hidroprahova
Într-un comunicat de presă emis ulterior publicării acestui articol, ESZ Prahova contestă ceea ce a subliniat directorul Hidroprahova.
„Hidro Prahova SA aplică un tarif de 9.66 lei/mc pentru apa potabilă furnizată populației (...) ESZ Prahova livrează apă potabilă tratată și clorinată la 2,14 lei/mc (...) Această diferență nu poate fi justificată prin creșterea tarifelor ESZ Prahova, care este una redusă, reglementată și transparentă”, potrivit ESZ Prahova.
Compania mai susține că, pentru apa livrată de ESZ Prahova, „Hidro Prahova realizează operațiuni minime de tratare a apei și are exclusiv rol de distribuție”.
„Prin urmare, diferența foarte mare dintre tariful de producție și tariful final nu are legătură cu activitatea ESZ Prahova (...) Afirmațiile potrivit cărora tarifele ESZ Prahova ar împiedica realizarea investițiilor sunt neîntemeiate”, mai arată ESZ Prahova.
Ce este ESZ Prahova
Exploatare Sistem Zonal Prahova SA este o companie înființată în anul 2006 printr-o Hotărâre a Consiliului de Conducere al Administrației Naționale „Apele Române”, care încă a rămas unic acționar.
„Avantajul competitiv al E.S.Z. PRAHOVA S.A este înalta calitate și prețul scăzut al produselor și serviciilor, profesionalismul personalului, cât și colaborarea foarte bună cu clienții noștri”, potrivit descrierii companiei.
În timpul crizei apei potabile din Prahova, ESZ Prahova a fost indicată de autoritățile centrale drept unul dintre responsabilii care au generat situația în care peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă. ESZ gestiona, practic, apa din lacum Paltinu.
„Nu mai există nicăieri această struţo-cămilă. Fie este vorba de operatori privaţi în judeţe, fie este vorba de operatori care sunt din partea consiliului judeţean şi se ocupă de tot procesul. În acest caz a fost înfiinţată această companie care se ocupa de o parte din procesul de tratare, care, practic, este un loc în care, bineînţeles, sunt nişte indemnizaţii foarte mari, salarii foarte mari”, spunea și ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ministra Mediului a cerut și desființarea companiei ESZ Prahova.
„Societatea noastră a acționat exclusiv în limitele tehnice și legale ale contractului de operare, semnalând în mod repetat Administrației Naționale Apele Române degradarea infrastructurii și riscurile asociate acesteia — degradare care a condus la nefuncționarea parțială a Stației de Tratare a Apei Voila”, s-a apărat compania.
Cum se explică diferențele percepute de operatorii din țară
Din datele furnizate de ANRSC reiese că cele mai mici tarife sunt cele percepute de operatori privați din orașe sau municipii.
În top trei al celor mai mici tarife se regăsește Apa Nova Ploiești (6,88 de lei/metru cub), Apa Nova București (10,43 de lei pe metru cub) și Veolia România, în Chiajna (10,48 de lei/metru cub).
La polul opus, în top trei al celor mai mari tarife, se regăsește Apa Serv Piatra Neamț (18,6 lei/metru cub), Hidroprahova (18,51 de lei/metru cub) și ApaVital Iași (18,24 de lei/metru cub).
„De la un operator la altul, sistemele de alimentare cu apă și canalizare sunt diferite, atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește costurile de exploatare, acestea fiind specifice fiecărei arii de operare (unitatea/unitățile administrativ teritoriale în care se prestează/furnizează aceste servicii)”, a subliniat și ANRSC, într-un răspuns pentru Digi24.ro.
Autoritatea a subliniat și motivele care stau la baza diferențelor de prețuri percepute de operatori:
- „Diversitatea condițiilor tehnice specifice fiecărui sistem (ex. Modalitatea de captare, tipul de tratare necesară în vederea potabilizării, numărul de stații de tratare, numărul de stații de pompare, lungimea rețelelor de distribuție pentru apă/canalizare, etc);
- „Dimensiunea și specificul ariei de operare (numărul de clienți, tipul de clienți, suprafața deservită);
- „Consumul de apă din aria de operare și gradul de acces la servicii al consumatorilor;
- „Starea infrastructurii de apă/apă uzată (gradul de uzură/îmbătrânire al activelor)”;
- „Condițiile de finanțare/cofinanțare a investițiilor realizate în infrastructura specifică și/sau a celor necesare pentru a fi realizate în perioada următoare;”
Editor : M.G.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News