BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%. Ce înseamnă rata de politică monetară și cum îi afectează pe români
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat de banca centrală încă din 2024.
ACTUALIZARE 15:00 BNR a decis totodată menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.
De asemenea, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
„În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71 la sută, în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului”, arată BNR.
Banca centrală avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală. „Rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”, potrivit aceleași surse.
Instituția estimează însă că inflația va începe să scadă din trimestrul al treilea al anului: „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”.
Economia se contractă, iar piața muncii încetinește
BNR confirmă și deteriorarea economiei României. Datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv.
„Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2 la sută, după ce a scăzut cu 2,0 la sută în trimestrul IV 2025”, potrivit instituției. (...) Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 (...), iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali”, se mai arată în comunicat.
BNR vorbește și despre o slăbire tot mai evidentă a pieței muncii. Numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare.
„Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”, avertizează instituția.
Presiuni pe curs și avertisment privind riscurile pentru economie
În ceea ce privește piața financiară, BNR atrage atenția asupra presiunilor venite din tensiunile politice interne și din conflictul din Orientul Mijlociu.
„Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat (...) au consemnat creșteri pronunțate, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensionării mediului politic intern. (...) Cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă”, potrivit BNR.
Instituția avertizează că există în continuare „incertitudini și riscuri mari” pentru economie și inflație, atât din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, cât și din cauza situației politice interne și a măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
„Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicat.
Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public pe 19 mai, iar următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc pe 8 iulie 2026.
Știrea inițială
Banca Națională a României (BNR) are vineri a patra ședință de politică monetară din 2026, într-un moment dificil pentru economie, marcat de inflație ridicată, încetinirea consumului, scăderea economiei și tensiuni politice. Analiștii financiari se așteaptă ca BNR să mențină rata dobânzii-cheie la 6,5%, nivel stabilit încă din 2024 și păstrat până acum în toate ședințele de politică monetară din acest an.
Decizia este importantă pentru milioane de români care au credite în lei, pentru firme, pentru cursul valutar și pentru costurile la care se împrumută statul român.
Ce este dobânda-cheie a BNR și de ce contează
Rata dobânzii de politică monetară, cunoscută și drept dobânda-cheie, este principalul instrument prin care BNR încearcă să țină inflația sub control și să mențină stabilitatea economică.
Pe scurt, aceasta reprezintă dobânda la care băncile comerciale se pot împrumuta de la Banca Națională. În funcție de nivelul acestei dobânzi, băncile modifică ulterior dobânzile la credite și depozite.
Astfel, când dobânda-cheie crește, creditele devin mai scumpe, ratele pot urca, iar consumul și investițiile tind să încetinească. În schimb, atunci când dobânda scade, împrumuturile devin mai accesibile și economia poate fi stimulată.
Deciziile BNR îi afectează direct pe românii care au credite cu dobândă variabilă, deoarece influențează indicii ROBOR și IRCC, folosiți la calculul ratelor bancare.
De ce este importantă ședința de astăzi
Ședința vine într-un context economic complicat. Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică ( INS) arată că rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, în timp ce economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul s-a redus cu 1,5%.
Economiștii vorbesc deja despre o recesiune tehnică, în timp ce prețurile continuă să crească accelerat.
Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la energie electrică, care s-a majorat cu peste 54%, la motorină, cu aproape 33%, și la benzină, cu peste 22%. Chiriile au crescut și ele cu aproape 44%.
În mod normal, o inflație atât de ridicată ar pune presiune pe BNR să crească dobânda-cheie pentru a încetini scumpirile. Totuși, o astfel de decizie ar putea frâna și mai mult economia, într-un moment în care consumul și activitatea economică deja încetinesc.
Ce arată minuta ultimei ședințe BNR
În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, membrii Consiliului de Administrație al BNR au avertizat că inflația va continua să crească în trimestrul al doilea al anului, în principal din cauza scumpirii combustibililor și energiei.
„S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, (...) în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, se arată în documentul BNR.
Banca centrală a avertizat că efectele scumpirii energiei și carburanților vor continua să afecteze puterea de cumpărare a populației și consumul.
„S-a apreciat că, pe termen scurt, puterea de cumpărare a populației va fi suplimentar slăbită de efectele scumpirii combustibililor”, au transmis membrii Consiliului.
În același timp, BNR observă semnale clare de încetinire economică.
„Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul anterior”, potrivit minutei.
Consiliul de Administrație a remarcat și o slăbire a pieței muncii, pe fondul reducerii intențiilor de angajare ale companiilor.
„Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 relevă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare (...) precum și o scădere pronunțată a deficitului de forță de muncă raportat de companii”, se mai arată în document.
BNR a avertizat și asupra riscurilor pentru cursul valutar și pentru economia României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al deficitelor mari.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate”, au subliniat membrii Consiliului.
Totodată, banca centrală consideră esențiale fondurile europene și proiectele din PNRR pentru susținerea economiei în perioada următoare.
„A fost subliniată din nou importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR”, potrivit minutei.
De ce analiștii se așteaptă la menținerea dobânzii la 6,5%
Majoritatea analiștilor financiari estimează că BNR va păstra dobânda-cheie la 6,5%, în principal pentru că economia dă deja semne clare de slăbiciune.
O nouă creștere a dobânzii ar putea reduce și mai mult consumul și investițiile și ar pune presiune suplimentară pe populație și pe firme. În același timp, actuala inflație este alimentată în mare parte de factori externi, precum scumpirea energiei, creșterea prețului petrolului și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, asupra cărora politica monetară are un efect limitat.
Economistul Adrian Negrescu estimează, la rândul său, că BNR va menține dobânda-cheie la 6,5%, deoarece atât o majorare, cât și o reducere ar avea efecte negative pentru economie.
„Cred că se va merge pe o stagnare, adică, practic, pe o înghețare a dobânzii la 6,5%, pentru că celelalte două variante, aceea de a crește dobânda sau de a reduce, sunt cu efecte negative”, a declarat acesta, într-o intervenție la Digi24.
Potrivit economistului, o eventuală creștere a dobânzii-cheie ar duce la scumpirea creditelor pentru populație și companii și ar pune presiune suplimentară pe economie.
„Gândiți-vă că, dacă va crește dobânda de la 6,5% la 7%, asta ar însemna că toate creditele se scumpesc. Toate ratele românilor se scumpesc. Practic, firmele vor avea din ce în ce mai greu acces la finanțare. Și asta înseamnă, practic, ușa deschisă către o recesiune dură”, a explicat acesta.
În schimb, o reducere a dobânzii ar putea alimenta din nou inflația, a avertizat economistul.
„Dacă dobânda-cheie scade, se ieftinesc creditele, lumea începe din nou să consume și ajungem, din păcate, din nou la inflație. Banca Națională va menține această perspectivă de dobândă în speranța că, din a doua parte a anului, inflația se va tempera”, a spus Adrian Negrescu.
În plus, instabilitatea politică din ultimele săptămâni a crescut presiunea asupra cursului valutar și asupra costurilor la care se împrumută România pe piețele externe. În astfel de momente, băncile centrale evită de regulă schimbările bruște care ar putea amplifica volatilitatea din piețe.
BNR estimează că rata inflației ar putea coborî spre 3,9% la finalul lui 2026 și spre 2,9% la sfârșitul lui 2027. Totuși, instituția a avertizat că există în continuare riscuri importante legate de conflictul din Orientul Mijlociu, prețurile energiei, instabilitatea politică internă și evoluția deficitului bugetar.
Primele reduceri de dobândă ar putea apărea abia în a doua parte a anului, dacă inflația începe să scadă vizibil și dacă economia continuă să încetinească.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News