Economia Iranului este afectată sever de război, sancțiuni și blocada navală americană, în timp ce populația se confruntă cu o explozie a prețurilor și pierderi masive de locuri de muncă. Inflația anuală a ajuns la peste 53%, prețurile alimentelor au crescut cu mai mult de 115% față de anul trecut, iar mulți iranieni spun că își mai permit doar produse de strictă necesitate, precum pâinea și cartofii.
Controlul exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz afectează aprovizionarea mondială cu energie și provoacă turbulențe economice globale, însă dificultățile economiei Republicii Islamice testează capacitatea țării de a rezista războiului și de a sfida cererile Washingtonului, scrie Euronews.
Iranienii au fost loviți de creșteri explozive ale prețurilor la alimente, medicamente și alte bunuri. În același timp, țara s-a confruntat cu pierderi masive de locuri de muncă și închideri de afaceri cauzate de distrugerile provocate de lovituri asupra unor industrii-cheie și de întreruperea internetului timp de mai multe luni de către guvern.
Costul economic al războiului și al blocadei navale americane „a fost fără precedent pentru Iran”, a declarat Hadi Kahalzadeh, economist iranian și cercetător la Universitatea Brandeis. Însă Iranul a rezistat decenii întregi presiunilor economice și sancțiunilor, iar capacitatea sa de adaptare nu a fost distrusă, a completat economistul.
„Iranul poate probabil evita un colaps economic complet sau o penurie totală de bunuri esențiale, dar la un cost foarte ridicat”, a afirmat el. „Costul principal va fi suportat de iranienii obișnuiți prin inflație mai mare, mai multă sărăcie, servicii mai slabe și o viață de zi cu zi mult mai dificilă.”
Fondul Monetar Internațional a estimat că economia iraniană se va contracta cu aproximativ șase puncte procentuale în următorul an. Centrul oficial de statistică al Iranului a raportat la mijlocul lunii aprilie că inflația anuală a ajuns la 53,7%, în timp ce inflația la alimente a depășit 115% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Între timp, moneda iraniană, rialul, și-a pierdut peste jumătate din valoare în ultimul an, ajungând la un minim istoric de 1,9 milioane de riali pentru un dolar la sfârșitul lunii trecute. Problemele economice au alimentat protestele masive care s-au răspândit în întreaga țară în luna ianuarie.
Prețuri uriașe la produsele de bază
Prețurile crescuseră constant și în ultimii doi ani, însă o analiză Associated Press realizată în magazine alimentare din Teheran a constatat că au fost scumpiri mari față de februarie, de începerea războiului: carnea de pui și miel s-a scumpit cu 45%, orezul cu 31%, iar ouăle cu 60%.
Autoritățile iraniene au anunțat măsuri pentru a-i ajuta pe iranieni să suporte prețurile sufocante. Însă multe dintre aceste politici, inclusiv o majorare cu 60% a salariului minim și programe de cupoane pentru produse esențiale, alimentează inflația, a scris recent economistul Taymur Rahmani, de la Universitatea din Teheran, în publicația economică Dunya-ye Eqtesad.
Mohammad Deljoo, în vârstă de 73 de ani, a spus că își întreține familia cu doi copii dintr-un venit zilnic de doar patru dolari. El a afirmat că nu există lipsuri în magazine și a pus problema pe seama „speculei”.
„Cumpărăm doar strictul necesar, lucruri precum pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi”, a spus Deljoo. El a adăugat că prețul anvelopelor și al altor piese auto a crescut de cinci ori în mai puțin de un an: „Un preț azi, altul mâine. Cum este posibil?”
Până în 2019, clasa de mijloc a Iranului se redusese deja la aproximativ 55% din populație, a explicat Mohammad Farzanegan, profesor de economie a Orientului Mijlociu la Universitatea din Marburg. Noi sancțiuni, războaiele, corupția și administrarea defectuoasă a economiei au redus și mai mult acest procent, a spus el.
Potrivit unui raport publicat la sfârșitul lunii martie de agenția ONU pentru dezvoltare, războiul va împinge probabil alte câteva milioane de iranieni sub pragul sărăciei.
Familiile sunt împinse în sărăcie, spune un locuitor din Karaj, care a participat la protestele antiguvernamentale din ianuarie. El a pus declinul economic de durată pe seama „corupției sistemice severe” și a sprijinului costisitor oferit de Republica Islamică grupărilor militante din Liban, Yemen și Irak. „Majoritatea oamenilor dau vina pe guvern și pe ambițiile sale”, a scris el într-un mesaj pe WhatsApp.
Liderii de la Teheran cer populației să reziste
Liderii Iranului încearcă să întărească moralul populației, afișând empatie, dar și cerând oamenilor să suporte dificultățile economice de dragul efortului de război.
Într-o serie de mesaje publicate vineri pe canalul său oficial de Telegram, noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a descris actuala fază a conflictului drept un „câmp de luptă economic” și le-a cerut angajatorilor „să evite pe cât posibil concedierile”. Se crede că Khamenei a fost rănit la începutul războiului în urma unor lovituri israeliene și încă nu a apărut în public.
Președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, devenit o figură-cheie în efortul de război și în discuțiile cu SUA, le-a cerut iranienilor „să fie cumpătați” în cheltuieli. El a afirmat pe canalul său oficial de Telegram că autoritățile și populația „au datoria de a se ajuta reciproc” pentru a reduce efectele economice.
Blocada americană a restricționat comerțul vital al Iranului prin Golf. Peste 90% din comerțul iranian, în special exporturile de petrol care aduc miliarde de dolari, trec prin porturile din sudul țării, estimează Farzanegan.
Farmani, șofer de taxi, a spus că nu dorește să accepte ceea ce el numește o pace „umilitoare” cu Statele Unite și Israelul. „O țară care a sacrificat atât de mulți martiri și are atât de mulți oameni dispuși să-și dea viața nu poate pur și simplu să lase pe alții, de peste lume, să ne dicteze condițiile.”
Editor : M.I.
