Noi măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, aprobate de Guvern. Ce se va întâmpla cu centralele pe cărbune
Guvernul a aprobat noi măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința de joi, pentru a alinia legislația la angajamentele din PNRR și la cerințele Comisiei Europene. Actul normativ menține calendarul de închidere a capacităților pe bază de cărbune, elimină unele prevederi introduse anterior și întărește mecanismele de sancționare a operatorilor.
Decizia vine în contextul presiunilor legate de îndeplinirea jaloanelor asumate de România în PNRR și al riscului pierderii unor sume importante din fondurile europene, dacă aceste angajamente nu sunt respectate.
Calendarul de eliminare a cărbunelui, menținut
Una dintre principalele prevederi ale ordonanței vizează respectarea calendarului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă.
Guvernul menține angajamentul de a elimina din sistem 1.045 MW până la finalul anului 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026, conform obligațiilor asumate la nivel european.
Autoritățile insistă asupra caracterului ireversibil al acestor măsuri, în concordanță cu Jalonul 114 din PNRR, care vizează decarbonizarea sectorului energetic.
Actul normativ prevede și abrogarea unor dispoziții introduse prin OUG nr. 88/2025, care vizau reducerea puterii electrice instalate.
Potrivit Guvernului, aceste prevederi riscau să permită îndeplinirea unor ținte din PNRR prin mecanisme considerate reversibile, ceea ce ar fi putut contraveni cerințelor Comisiei Europene.
Eliminarea lor are rolul de a alinia legislația națională la poziția instituțiilor europene și de a evita eventuale neconformități.
Sancțiuni mai dure pentru operatorii din energie
Noile reglementări introduc măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea obligațiilor de către operatorii economici din sectorul energetic.
Guvernul a avertizat că neîndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR poate genera prejudicii semnificative pentru statul român, inclusiv penalități externe estimate la până la 1,8 miliarde de euro.
În acest context, regimul sancționator este întărit: pe lângă amenzile financiare, sunt prevăzute și măsuri suplimentare de constrângere, menite să descurajeze orice acțiuni care ar putea încălca prevederile legale sau ar putea pune în pericol îndeplinirea jaloanelor asumate.
Editor : A.D.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News