Video De la primul om în spațiu la regres tehnologic. Cum a condus „tehnofobul” Putin Rusia la capitulare, în cursa înarmării cu AI
Președintele Putin e obișnuit cu pixul și hârtia. Nu deține un smartphone. Folosește rar internetul. În timp ce miniștrii britanici, spre exemplu, își coordonează politica prin WhatsApp, șeful Kremlinului guvernează Rusia printr-o rețea de linii fixe criptate din biroul său, scrie The Times.
Condusă de un astfel de tehnofob, este de mirare că Rusia rămâne în urma rivalilor săi în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale?
Un studiu publicat în noiembrie de Universitatea Stanford a clasat 36 de țări în funcție de puterea generală a industriilor lor de inteligență artificială. Rusia s-a clasat pe locul 28, după toate economiile majore ale lumii.
Statele Unite, China și India — țări pe care Moscova ar dori să le considere egali geopolitici — s-au clasat pe primul, al doilea și al treilea loc. Dar chiar și țări mai mici, precum Luxemburg, Belgia și Irlanda, au fost plasate mai sus pe listă.
Clasamentul ia în considerare investițiile fiecărei țări în cercetare și dezvoltare, precum și amploarea bazei sale de talente. Rusia nu are companii în top 100 firme de tehnologie din lume după capitalizarea de piață. Universitățile sale nu apar în top 200 de instituții de cercetare în inteligență artificială clasate la nivel global, darămite în top 100.
Cât de mult a rămas în urmă Rusia a fost relevat în noiembrie, la un eveniment tehnologic de la Moscova. Primul robot umanoid cu inteligență artificială din țară a fost dezvăluit, doar pentru a cădea cu fața în jos la câteva momente după ce s-a clătinat pe scenă.
Russia has created an AI-powered Agdroid "IDOL"🤣🤣🤣
— Alf Really 🇺🇦🇬🇧🇨🇦🇪🇺🇮🇱🇩🇪🇵🇱 (@vik8867dn) November 11, 2025
The result is on video.
These are the same people who scare everyone with various weapons – the Poseidon torpedo, the Burevestnik, Sarmat, and Oreshnik missiles...
Don't get it? That's #putin's #russia. pic.twitter.com/ABlu25RUl7
Astfel de situații jenante contrastează cu realizările erei sovietice. De la programul de electrificare al lui Lenin de la începutul anilor 1920 până la călătoria de pionierat pe orbită a lui Iuri Gagarin, progresul tehnologic a fost o parte integrantă a proiectului sovietic, un mijloc pentru industrializarea rapidă și competiția de succes din timpul Războiului Rece.
S-a pus un accent mai mare pe studiul unor discipline precum ingineria și matematica, mai degrabă decât pe materiile de arte liberale, care erau mai susceptibile de a genera disidență.
Și în ziua de azi, studenții universitari ruși ies în mod regulat pe primul loc la Concursul Internațional de Programare Universitară, o competiție anuală care pune față în față echipe de informaticieni din întreaga lume.
În timp ce liderii sovietici puteau vedea beneficiile sateliților sau ale unui arsenal nuclear, Putin pare să considere inovația digitală a secolului XXI ca pe o provocare la adresa autorității sale și a descris cândva internetul drept un „proiect CIA”.
Pe parcursul conducerii sale, accesul la internet pentru ruși a scăzut treptat. Instagram, YouTube, Facebook și X sunt acum interzise.
Posibil inspirat de întreruperea internetului din Iran, pe fondul creșterii protestelor față de regim, Kremlinul a propus săptămâna aceasta o legislație suplimentară pentru a extinde puterile FSB, agenția de securitate, permițându-i acesteia să închidă aproape toate formele de comunicare după bunul plac.
„Utilizarea internetului în Rusia devine un fel de lux”, a declarat Vladislav Inozemțev, economist rus și cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii din Europa. „Guvernul cultivă o cultură care se opune, de fapt, foarte agresiv progresului tehnologic [în spațiul digital].”
„Tehnologia inteligenței artificiale și înaltele tehnologii, în general, necesită o mulțime de startup-uri independente și un climat investițional bun”, a spus Inozemțev.
„Dar în Rusia, companiile se tem să investească în noi tehnologii. Pentru că, dacă investiția ta eșuează și ai sprijin din partea statului, ai putea ajunge să fii acuzat de fapte ilegale - luare de mită, delapidare etc”, e explicat specialistul.
Chiar dacă investiția respectivă se amortizează, există riscul ca tehnologia rezultată să ofenseze Kremlinul.
Alice, răspunsul Rusiei la Chat GPT — care, de asemenea, nu este disponibil — a fost etichetată drept „lașă” de Dmitri Medvedev, fostul președinte, pentru că a refuzat să răspundă la o întrebare despre monumentele din Ucraina dedicate lui Stepan Bandera, naționalistul de extremă dreapta care a condus o insurgență împotriva forțelor sovietice.
Yandex, proprietarul celui mai mare motor de căutare din Rusia și creatorul Alice, a decis, evident, că este mai sigur să ignore orice problemă considerată controversată din punct de vedere politic.
Când The Times a întrebat programul Alice: „În ce țară se află Luhansk [un oraș ucrainean din Donbasul ocupat de Rusia]?”, ea a răspuns inițial că Luhansk se află în Ucraina, înainte de a-și modifica rapid răspunsul la: „Nu voi răspunde la întrebare, pentru că nu știu prea multe despre asta”.
Regimul a fost însă mai mult decât fericit să valorifice puterea inteligenței artificiale în domeniile în care aceasta este considerată utilă.
Armatele rusă și ucraineană avansează rapid către obiectivul unei autonomii depline fiabile, etapa în care un robot este capabil să aleagă să atace pe cineva sau ceva.
Moscova a folosit, de asemenea, inteligență artificială generatoare de imagini pentru a crea deepfake-uri în scopuri propagandistice, inclusiv videoclipuri care arată, se pare, soldați ucraineni plângând și predându-se pe front.
Însă orice beneficiu pe care Rusia l-ar putea obține de pe urma inteligenței artificiale în campania sa militară este depășit de efectul negativ al războiului asupra industriei sale de inteligență artificială în general.
Numai în 2022, se estimează că 100.000 de specialiști IT au părăsit țara, reprezentând 10% din forța de muncă din domeniul tehnologiei. Sancțiunile au îngreunat mult achiziționarea de componente.
Anul trecut, Radio Free Europe a relatat că Sberbank, gigantul serviciilor financiare deținut de stat, a reușit să achiziționeze doar 9.000 de unități de procesare grafică - ingredientul esențial pentru tehnologiile bazate pe inteligență artificială - de la invazia Ucrainei din 2022. Microsoft a cumpărat aproape 500.000 numai în 2024.
Dacă inteligența artificială va aduce transformarea de mult așteptată în economia mondială, Rusia riscă o dependență și mai mare de aliatul său, China, pe termen lung.
Pe termen scurt, acest lucru contează puțin pentru Putin, ale cărui principale preocupări sunt centrate pe poziția geopolitică a Rusiei și pe propria stabilitate politică, a afirmat Inozemțev.
„Sentimentul meu este că Putin nu vrea să dezvolte economia, ci doar să o controleze”, a conchis el.
Editor : Ș.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News