Analiză Ar putea Viktor Orbán să revină în 2030? De ce are Péter Magyar de dus o luptă grea după victoria zdrobitoare
Pe 13 aprilie, atmosfera era una de sărbătoare în rândul liberalilor și al pro-europenilor din Ungaria și din afara țării, în momentul în care Péter Magyar a condus partidul Tisza către o victorie electorală zdrobitoare. Victoria sa a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai partidului pro-rus Fidesz al lui Viktor Orbán. Având în vedere prezența la vot ridicată și marja de victorie, care îi conferă partidului Tisza o majoritate constituțională de două treimi în parlament, atmosfera de sărbătoare pare justificată, scrie The Conversation într-o analiză privind șansele de reușită a ale lui Magyar și cele ale lui Orban de a reveni la vârful puterii de la Budapesta.
Înfrângerea lui Orbán va fi un proiect pe termen lung. Deși mai mulți politicieni de centru din întreaga lume au reușit să-i înlăture de la putere pe populiștii de extremă dreaptă în ultimii ani, puțini au reușit să-i țină la distanță pe termen lung. Donald Tusk din Polonia și Joe Biden din SUA sunt probabil cele mai evidente exemple ale acestei lupte.
O provocare majoră pentru Magyar va fi desființarea sistemului pe care Orbán l-a pus în aplicare în ultimii 16 ani pentru a exercita controlul asupra țării. O componentă cheie a acestui sistem este controlul extins al Fidesz asupra mass-mediei.
Cercetările efectuate de Gerhard Schnyder, profesor de management internațional și economie politică la Universitatea Loughborough și autor al analizei din The Conversation, arată că, în ciuda unei aparente pluralități, cea mai mare parte a presei maghiare este controlată în prezent de persoane apropiate de Fidesz. Fundația Central European Press and Media (Kesma), pro-Fidesz, joacă un rol deosebit de important, controlând peste 500 de instituții media naționale și locale.
În acest sens, experiența Poloniei este revelatoare. Când Coaliția Civică de centru-dreapta a lui Tusk a înlocuit partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS) drept coaliție de guvernare a Poloniei în decembrie 2023, una dintre primele acțiuni ale noului guvern a fost încercarea de a depolitiza mass-media publice.
În cei opt ani de guvernare PiS, presa de stat poloneză a fost acuzată că promovează politicile partidului și că lansează atacuri personale la adresa figurilor din opoziție, inclusiv a lui Tusk. În timpul unui miting electoral cu câteva luni înainte de alegeri, Tusk a declarat: „Vom avea nevoie de exact 24 de ore pentru a transforma televiziunea PiS din nou în televiziune publică. Credeți-mă pe cuvânt.”
Iar odată ajuns la putere, guvernul său a acționat rapid. A demis consiliile de supraveghere ale tuturor celor trei instituții media publice din Polonia – Televiziunea Poloneză, Radioul Polonez și Agenția de Presă Poloneză.
PiS și susținătorii săi au ripostat rapid. PiS a organizat proteste de stradă și un pichet la radiodifuzorul public, determinând guvernul să trimită poliția. Acest lucru a creat o oportunitate pentru PiS de a denunța acțiunea noului guvern ca fiind un atac antidemocratic asupra presei libere.
Gestionarea defectuoasă a depolitizării mass-mediei a făcut parte din startul prost al guvernului Tusk în era post-populistă. Cel puțin parțial ca urmare a acestui fapt, PiS a reușit să se regrupeze. În iunie 2025, partidul a obținut o victorie electorală importantă când Karol Nawrocki, susținut de PiS, l-a învins pe candidatul partidului de guvernământ, Rafał Trzaskowski, la președinție.
Post-Orbánomics
Dincolo de depolitizarea instituțiilor publice capturate – care includ nu numai mass-media, ci și instanțele și parlamentul – performanța economică a guvernului post-populist al Ungariei va fi importantă. Una este să promiți un viitor mai luminos; alta este să-l realizezi.
În acest sens, administrația Biden oferă un exemplu care ar trebui ocolit. Potrivit politologului american Paul Pierson, programul economic al lui Biden a fost, probabil, cel mai ambițios program economic democratic de investiții și stimulare din anii 1960 încoace.
Ca urmare, șomajul a scăzut mai rapid în SUA decât în alte părți după pandemia de COVID și, pentru prima dată din anii 1970, inegalitatea salarială din SUA a scăzut. Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2024, democrații nu au reușit să profite de acest succes.
În schimb, inflația cauzată în mare parte de factori externi, precum întreruperile lanțului de aprovizionare post-pandemice și creșterea prețurilor la energie, a devenit principalul subiect de discuție economică. Campania autoritară populistă obișnuită, bazată pe „războaie culturale”, a făcut restul pentru ca alegătorii americani să-l aleagă pe Donald Trump pentru un al doilea mandat.
Magyar se va confrunta cu o sarcină la fel de dificilă când vine vorba de reformarea economiei maghiare. De la sfârșitul socialismului, la sfârșitul anilor 1980, modelul economic al Ungariei a depins puternic de investițiile străine directe (ISD).
Inițial, acesta depindea de investițiile din Europa de Vest, în special din Germania. Acum depinde din ce în ce mai mult de investițiile din Asia de Est. Dependența puternică de ISD a creat ceea ce cercetătorii au numit un model de capitalism de tip economie de piață dependentă.
Orbán a încercat să atragă investiții din China și Coreea de Sud în producția de baterii pentru vehicule electrice. Datorită, printre altele, consumului masiv de apă al fabricilor de baterii pentru vehicule electrice, această parte a „Orbánomicii” este dezastruoasă din punct de vedere ecologic și extrem de nepopulară în rândul populației maghiare. Acest lucru i-a determinat pe unii observatori să considere investițiile străine în baterii pentru vehicule electrice ca fiind o povară electorală pentru Orbán.
În acest context, strategia postsocialistă a Ungariei de a se baza pe ISD s-ar putea să-și fi atins limita. Dar dezvoltarea unei strategii economice alternative nu va fi o sarcină ușoară. În ultimul deceniu, UE și-a relaxat abordarea tradițional ostilă față de politica industrială, oferind statelor membre mai multă libertate de acțiune pentru a urmări schimbarea industrială.
Până acum, guvernele din Europa Centrală și de Est au folosit această libertate pentru a încerca să recâștige controlul asupra economiilor lor interne prin reducerea dependenței de ISD și alungarea companiilor străine din anumite industrii. Dar această strategie nu a contribuit la creșterea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai de care aceste țări au nevoie.
Magyar va trebui să se înconjoare de consilieri economici potriviți pentru a descoperi cum ar putea arăta un model alternativ care să îndeplinească promisiunea unui viitor mai prosper pentru maghiari. Dacă acest demers eșuează, Orbán – cu ajutorul susținătorilor săi din Rusia și SUA – va încerca să se regrupeze în opoziție și, eventual, să revină în 2030, prezentând Fidesz ca salvatorul poporului maghiar.
Citește și:
Editor : B.E.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News