Exclusiv „Operațiunea Buletinul”. În lupta cu oligarhii ruși, România a lăsat fără carte de identitate peste 100.000 de moldoveni
Încă de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România. Aceștia și-au redobândit cetățenia pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare, iar actele românești au fost anulate ilegal de către comuniștii care au ocupat ilegal Basarabia. Firește, aceștia nu aveau o casă în orașele din țară, ocazie cu care și-au făcut cărți de identitate având domiciliul stabilit la prieteni sau cunoscuți. Astfel, mulți dintre cei care s-au stabilit în România au luat la rândul lor în spațiu studenți, medici, ingineri, profesori care au decis să-și continue viața în România. Lucrurile au devenit însă extrem de dificile după ce Parlamentul a adoptat o nouă lege privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. După modificările aduse, peste 100.000 de români din Basarabia s-au trezit peste noapte că buletinul nu mai este „legal”. Digi24.ro explică cum s-a ajuns aici și oferă datele oficiale ale autorităților.
„Ne-am simțit de parcă am fi suboameni”
Legea a fost adoptată în 2023, iar de atunci și până în prezent au fost anulate peste 160.000 de Buletine. Cea mai mare parte a celor care au constatat că au „o carte de identitate ilegală” este compusă din cetățeni născuți în Republica Moldova, peste 100.000. Situația, dacă pare de-a dreptul kafkiană pentru cei care au fost nevoiți să constate că România consideră actele eliberate chiar de către autoritățile sale au devenit „ilegale”.
Grupurile românilor din Republica Moldova au fost pline de întrebări care ar fi trebuit să clarifice situația. Unii dintre cei cu care am vorbit au relatat circumstanțele în care au constatat că sunt posesori ai unor documente „ilegale”.
Spre exemplu, unul dintre cei care s-a pomenit într-o astfel de situație a aflat despre „ilegalitatea” documentului în timp ce mergea pentru a petrece sărbătorile de iarnă împreună cu părinții, rămași în Republica Moldova. Acesta se afla într-un autocar pe ruta București-Chișinău, traseu pe care-l face de peste 15 ani, de când a venit în România. De această dată, realitățile absurdului l-au lovit frontal. Agentul din cadrul Poliției de Frontieră l-a informat, fără altă explicație, că nu poate merge mai departe pentru că buletinul „este ilegal”. Întâmplarea l-a obligat să rămână blocat în punctul vamal până a găsit o modalitate de a reveni la București.
În aceeași situație s-au trezit alte zeci de mii de persoane, fie când au fost opriți în trafic pentru un control de rutină, fie când au fost să ridice un cazier judiciar și li s-a spus că au un buletin „ilegal”.
Mulți dintre cei cu care am vorbit ne-au spus la unison că s-au simțit umiliți sau chiar „suboameni”, termen care trimite la sinistra politică „Untermensch”.
Aceștia ne-au relatat că în unele cazuri polițiștii care le-au luat buletinele, nici măcar nu au oferit un proces verbal, după cum ar fi legal.
162.036 de cărți de identitate anulate
Într-un răspuns oficial pentru Digi24.ro, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a transmis câte persoane au rămas fără cartea de identitate și cine sunt acestea.
În total, persoane din 86 de state au rămas fără buletin, în baza noii legi.
Din datele transmise de către autorități, notă discordantă fac românii născuți în Republica Moldova.
Potrivit informațiilor furnizate de către Minitserul Afacerilor Interne (MAI), din cele peste 160.000 de cărți de identitate anulate, 66% aparțineau persoanelor care s-au născut în Republica Moldova.
În urma unui calcul simplu putem constata că peste 100.000 de români născuți peste Prut s-au trezit că buletinul eliberat de autoritățile române este anulat tot de către autoritățile române.
Câți ruși au rămas fără buletin românesc
Din aceleași date, reiese că din 2023 până la sfârșitul anului 2025, din totalul de cărți de identitate anulate, cele care aparțin unor cetățeni care s-au născut în Federația Rusă reprezintă 1%, adică puțin peste 1.600 de persoane. Este foarte posibil ca printre aceștia să se afle și urmași ai românilor din Basarabia care au fost deportați după ce fosta provincie română a fost anexată de către URSS.
Prezentăm mai jos datele oficiale oferite de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor:
„De la momentul inițierii procedurilor de referință (2023) și până la 31 decembrie 2025 au fost anulate 162.036 acte de identitate.
De reținut următoarele aspecte care rezultă din administrarea informațiilor din R.N.E.P.:
- a) 66% dintre persoanele cărora le-a fost anulat actul de identitate au locul de naștere în Republica Moldova;
- b) 17% au locul de naștere în România;
- c) 12% au locul de naștere în Ucraina;
- d) câte 1% au locul de naștere în fiecare dintre următoarele state: Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania;
- e) câte aproximativ 0,5% în fiecare dintre următoarele state: Irlanda, S.U.A., Belgia, Grecia și Cehia;
- f) Restul (de regulă sub 50 de persoane în această situație) în alte 73 de state”, arată oficialii.
Argumentul autorităților
„Pe parcursul evaluărilor desfășurate în perioada 2020-2021, în vederea implementării mecanismelor de furnizare a serviciilor electronice, au fost identificate anumite dificultăți generate de faptul că la anumite adrese au fost înregistrate mai multe persoane care au declarat că și-au stabilit domiciliul. S-a ajuns astfel la situații absurde precum existența a peste 22 de mii de persoane ca având domiciliul la o adresă din Sectorul 3 al Municipiului București sau existența a câtorva zeci de adrese la nivel național în situația cărora erau înregistrate mai mult de 5.000 de persoane.
În scopul remedierii situațiilor în care un număr mare de cetățeni își stabilesc domiciliul la aceeași adresă, în cursul anului 2022, Parlamentul a inițiat un proiect de modificare a legislației și, începând cu data intrării în vigoare a legii (iunie 2023), mecanismul de anulare a informațiilor referitoare la domiciliu a fost implementat la nivel național.
Prin art. 28 alin. (4) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se introduce prevederea prin care „Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor (R.N.E.P.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă", au transmis autoritățile.
Cum sunt „vânate buletinele ilegale”
„În prezent, în situația în care la o adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane în afara membrilor familiei extinse, pentru a remedia situația, funcționarii de evidență a persoanelor din cadrul serviciilor publice comunitare pentru evidența persoanelor (S.P.C.E.P.) dispun măsura încetării valabilității domiciliului, punând în aplicare dispozițiile art.62 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. 295/2021, pentru aplicarea unitară a dispozițiilor O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil.
Astfel, potrivit prevederilor articolului menționat mai sus, legiuitorul a stabilit că, în situația sesizării din oficiu sau a proprietarului unui imobil cu privire la faptul că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în R.N.E.P., lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren, Poliția Română exercitând controlul asupra legalității stabilirii domiciliului sau reședinței cetățenilor români și străini aflați pe teritoriul țării, în condițiile legii. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la S.P.C.E.P. efectuează mențiuni în R.N.E.P. cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte date de istoric.
În acest context, este de precizat faptul că procedura de înscriere în R.N.E.P. a mențiunii privind încetarea valabilității domiciliului este complexă, în sensul că presupune verificări în teren de către structura teritorială a Poliției Române, invitarea persoanelor la sediul S.P.C.L.E.P. în vederea clarificării situației, în scopul evitării adoptării unor decizii de natură a prejudicia persoana. Se impune precizarea că, potrivit procedurilor, persoana este informată de cel puțin trei ori în scris cu privire la procedură prin comunicări transmise la adresa de domiciliu”, se arată în răspunsul transmis către Digi24.ro.
Câți români și-au refăcut buletinele
„Așa cum am precizat anterior, în R.N.E.P. sunt înregistrați doar cetățeni români, fără nicio altă mențiune cu privire la deținerea unei alte cetățenii ori vreo mențiune referitoare la persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova.
De precizat că anularea mențiunii de domiciliu nu afectează în niciun fel cetățenia română.
Persoanele au obligația să reia procedura de solicitare și obținere, în condițiile prevăzute de lege, a unui act de identitate. Astfel, 20% dintre cei cărora le-a fost anulat actul de identitate au obținut deja în mod legal un alt act de identitate românesc”, se mai arată în răspunsul transmis către Digi24.ro
Cum s-a ajuns în această situație
Așa cum a transmis DGEP, legea a fost modificată în Parlamentul României și are scop încetarea practicii prin care un număr uriaș de persoane se stabilesc la aceeași adresă, inclusiv pentru a combate mașinăria de obținere a cetățenie prin mijloace aflate aproape la granița legalității.
În expunerea de motive a proiectului de lege aflăm că:
„Evidența cetățenilor români care domiciliază în România se ține în cadrul Sistemului național informatic de evidenţă a populației în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populației pe teritoriul ţării.
Dacă numărul şi structura populației sunt cunoscute pe baza datelor furnizate de către autoritățile locale la naşterea persoanelor, mişcarea populației pe teritoriul national este un fenomen dinamic, iar cunoaşterea acesteia se face exclusiv pe baza informațiilor furnizate de persoane, cu ocazia prezenței la serviciile publice comunitare de evidența persoanelor pentru a solicita acte de identitate sau înscrierea menţiunii de reşedință, depinde de obligațiile stabilite în sarcina acestora şi de gradul de responsabilitate privind respectarea acestor obligații.
Totodată, reglementările legale în vigoare conțin obligații pentru cetățeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate, un permit sancționarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reşedinței, nici nu există instituite astfel de obligații.
Consecința acestei situații este că persoanele care declară schimbarea domiciliului sau solicită înscrierea mențiunii de reşedință, în marea majoritate a situațiilor, o fac din interes personal.
Nu puține sunt însă situațiile când persoanele obțin schimbarea domiciliului sau viza de reşedință la adrese la care nu locuiesc, aceasta fiind posibilă din lipsă de reglementări care să condiționeze schimbarea domiciliului şi acordarea vizei de reşedință, de suprafața imobilului cu destinație de locuit şi de numărul de persoane care locuiesc la această adresă, conform datelor din registrul de evidență a persoanelor.”
Guvernul a criticat, legea a trecut
Într-un document oficial transmis pe 26.01.2023 Guvernul făcea următoarele obiecții. „Precizăm că dreptul de stabilire a domiciliului sau reşedinței pentru cetățenii români reprezintă un drept fundamental, consacrat de art. 25 alin. (2) din Legea fundamentală, iar orice măsură legislativă care vizează restrângerea acestui drept este necesar să îndeplinească condițiile statuate de art. 53 din Constituție. În aceste condiții, prin raportare la dispozițiile constituționale şi legale incidente, este necesar ca inițiatorii propunerii legislative să asigure respectarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, în special în ceea ce priveşte condiția potrivit căreia ingerința să fie 'necesară într-o societate democratică şi proporțională cu scopul urmărit.
În acest sens, facem precizarea că, pe lângă calitatea de a face dovada domiciliului sau a reşedinței, actul de identitate reprezintă un document esențial pentru exercitarea unor drepturi sau libertăți de către cetățenii români, iar refuzul eliberării actului de identitate constituie, în opinia noastră, o măsură disproporționată sub aspectul consecințelor produse raportat la motivul refuzului.
Operațiunile autorităților
La începutul anului 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori din cadrul Parchetului General, au făcut 73 de percheziții la locuințele unor persoane din județul Botoșani, într-un dosar care vizează obținerea de acte de identitate românești false.
Conform unui comunicat al Parchetului General, operațiunea are loc în continuarea activităților derulate pentru destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Concomitent cu perchezițiile din Botoșani, polițiștii de frontieră au desfășurat o acțiune în cadrul căreia au fost verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente. Adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție au fost stabilite în mod fictiv ca domicilii ale unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate.
Editor : A.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News