Analiză Ce produse se vor scumpi în 2026 și cât vor afecta acestea bugetul românilor? Opiniile experților
La începutul anului 2026, românii pare că se confruntă cu o dinamică a prețurilor la produsele de bază influențată de factori macroeconomici, schimbări fiscale și evoluții ale prețurilor alimentare la nivel global.
Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că inflația anuală din România a continuat să rămână la niveluri înalte în 2025 și a influențat direct prețurile alimentelor. În noiembrie 2025 rata anuală a inflației a fost de 9,8%, cu un avans semnificativ în special la categoria mărfurilor alimentare. Conform aceleiași surse, indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) calculat la standard european reflectă evoluții similare.
Această inflație ridicată afectează în mod direct coșul zilnic de consum, în care alimentele au o pondere însemnată, ceea ce înseamnă că prețurile produselor de bază, cum sunt carnea, produsele vegetale și bunurile importate, continuă să fie una dintre principalele componente ale presiunii asupra costului vieții.
Perspectivele macroeconomice oferite de Banca Națională a României (BNR) indică faptul că inflația va rămâne un factor cheie și în 2026. BNR a anticipat că inflația va coborî spre aproximativ 3,7% la finalul lui 2026, peste limita superioară a țintei oficiale.
Aceste proiecții oficiale sugerează că, deși se anticipează o scădere a presiunilor inflaționiste pe parcursul anului 2026, impactul inflației asupra prețurilor produselor alimentare de bază nu va dispărea imediat.
Pe plan european, Eurostat și instituțiile comunitare prognozează în 2026 o evoluție descendentă a inflației totale comparativ cu 2025, dar menține un ritm de creștere a prețurilor alimentare peste media generală, ca urmare a costurilor logistice și agriculturale.
Tendințe pentru principalele categorii de alimente în 2026
Pe baza datelor internaționale și a perspectivelor macroeconomice, putem identifica principalele direcții de evoluție pentru prețurile la alimente:
Produse din carne - Deși Indicele FAO pentru carne raportat în noiembrie 2025 a înregistrat scăderi pentru anumite categorii, prețurile rămân influențate de cerere și condițiile de producție internaționale. Persistența costurilor ridicate ale inputurilor și ale transportului poate susține presiuni ascendente asupra prețurilor interne ale cărnii.
Produse proaspete și fructe - Aceste categorii sunt sensibile la factorii sezonieri și la costurile logistice. Volatilitatea prețurilor la energie și transport, precum și variațiile climatice, pot menține presiunile asupra ofertelor pe piețele locale.
Produse cu componente importate - Produsele cum ar fi cafeaua, cerealelor și alte materii prime importate vor continua să reflecte evoluțiile piețelor internaționale, unde indicele FAO rămâne peste media pe termen lung, chiar dacă a cunoscut scăderi recente.
Situația fiscală și alte influențe asupra prețurilor
Schimbările fiscale implementate de la 1 ianuarie 2026 (incluzând majorări de accize, taxe și eliminarea anumitor plafonări) sunt anticipate să se reflecte asupra costurilor de producție și distribuție, ceea ce poate susține tendințe de creștere a prețurilor la bunuri alimentare în perioada următoare.
În plus, perspectiva liberalizării prețurilor la energie (de exemplu gazele naturale) poate genera efecte directe și indirecte asupra costurilor inputurilor folosite în producția alimentară, ceea ce poate duce la noi ajustări ale prețurilor la raft.
În ansamblu, este realist să ne așteptăm ca prețurile la produsele alimentare de bază să continue să crească în 2026, deși ritmul poate fi mai temperat în parte datorită efectelor de bază și ajustărilor monetare și fiscale. Această dinamică va rămâne influențată de evoluțiile globale ale piețelor alimentare, politicile fiscale locale și costurile energetice și logistice.
Pe lângă datele oficiale și indicatorii macroeconomici, perspectiva pentru 2026 este completată de opiniile experților care au analizat evoluțiile recente ale prețurilor și impactul schimbărilor fiscale asupra economiei românești, în declarații oferite DigiEconomic.
Ioana Arsenie, strateg financiar: presiuni din fiscalitate și costuri de producție
Ioana Arsenie, strateg financiar, atrage atenția că ajustările de preț din 2026 vor fi susținute de mai mulți factori structurali, în special inflația, modificările fiscale și evoluțiile din sectorul alimentar.
„Sunt câteva elemente pe care îmi bazez opinia de ajustare a prețurilor bunurilor de larg consum: inflația, ajustarea automată a prețurilor la utilități, servicii și asigurări, dar și creșterea fiscalității pentru companii, inclusiv majorarea accizelor și a taxelor locale”, a explicat Ioana Arsenie pentru DigiEconomic.
În zona alimentară, eliminarea plafonării prețurilor pentru anumite produse, începând cu 1 aprilie 2026, este văzută ca un factor cu potențial direct de scumpire. În plus, Arsenie subliniază impactul costurilor din agricultură:
„Creșterea prețurilor la îngrășăminte, inputuri de bază în cultura vegetală, din cauza taxei CBAM (taxa suplimentara pentru produsele importate care au emisii mari de carbon), va pune presiune suplimentară pe prețurile alimentelor.”
Strategul financiar mai atrage atenția că a doua parte a anului ar putea aduce majorări ale salariului minim, ceea ce ar putea antrena creșteri în lanț ale costurilor cu forța de muncă și, implicit, ale prețurilor la servicii și produse.
Interpretarea acestei perspective indică faptul că, dincolo de evoluțiile globale ale prețurilor alimentare, factorii interni, fiscalitatea, costurile de producție și piața muncii, vor juca un rol esențial în dinamica prețurilor din 2026.
Adrian Negrescu, economist: scumpiri mai temperate, dar inevitabile
La rândul său, economistul Adrian Negrescu estimează că anul 2026 va aduce în continuare creșteri de prețuri, inclusiv în zona produselor alimentare de bază, pe fondul majorărilor de costuri din energie, gaze și carburanți.
„Creșterea prețurilor la energie, gaze și carburanți de la 1 ianuarie, alături de majorarea taxelor locale, vor pune presiune pe dinamica prețurilor”, a declarat Adrian Negrescu pentru DigiEconomic.
Potrivit acestuia, scumpirile se vor resimți pe întreg lanțul alimentar, de la producători la retaileri, din cauza costurilor logistice mai mari:
„De la carne la brânzeturi, produse de panificație, legume și fructe, peste tot vom vedea creșteri de prețuri, indiferent dacă produsele se află sau nu sub auspiciile plafonării adaosului comercial.”
Totuși, economistul subliniază că ritmul scumpirilor ar putea fi mai moderat decât în anii anteriori, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare:
„Scumpirile vor fi ceva mai temperate, având în vedere că scăderea semnificativă a puterii de cumpărare a populației a determinat companiile să caute soluții pentru a-și menține vânzările.”
Adrian Negrescu atrage atenția și asupra riscurilor asociate liberalizării prețului gazelor de la 1 aprilie, care, dacă nu va fi gestionată eficient, ar putea genera un nou val de scumpiri, având în vedere rolul gazului în costurile de producție alimentară.
În acest context, el anticipează schimbări și în strategiile comerciale ale retailerilor:
„Vom vedea mai puține produse, dar mai ieftine, gramaje mai mici și o extindere a vânzărilor la suta de grame. Pentru tot mai mulți români, masa zilnică va fi dictată de produsele aflate la ofertă.”
Astfel, scumpirile alimentelor vor continua probabil în 2026, însă într-un context diferit față de anii anteriori. Dacă presiunile vin din costuri fiscale, energetice și de producție, limita este impusă de cererea tot mai fragilă și de scăderea puterii de cumpărare.
