CFR Marfă a depus cererea de faliment. Oana Gheorghiu: „Cronica unui eșec anunțat”. Statul mută activitatea către Carpatica Feroviar
CFR Marfă a depus oficial miercuri, 20 mai, cererea de intrare în faliment, punând capăt unei perioade de declin care s-a întins pe mai multe decenii și marcând una dintre cele mai importante restructurări din sectorul companiilor de stat.
Anunțul a fost făcut de viceprim-ministrul interimar Oana Gheorghiu, care descrie situația drept „cronica unui eșec anunțat”, susținând că prăbușirea companiei nu a fost una bruscă, ci rezultatul unei probleme structurale pe care statul român a evitat ani la rând să o rezolve.
„CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de zile să o rezolve”, a transmis oficialul printr-o postare pe Facebook.
Compania construită pentru economia industrială nu s-a adaptat pieței
Potrivit vicepremierului, CFR Marfă a fost construită pentru modelul economic al României industriale, bazat pe exploatări miniere, siderurgie și transporturi masive de materii prime.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cine scapă de e-Factura de la 1 iunie și cine este obligat să intre în sistem. Noile reguli
Într-o economie centralizată, compania funcționa cu fluxuri stabile și clienți aproape captivi. Între timp însă, piața s-a schimbat, iar transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către eficiență și costuri.
„Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost și către client. Operatorii privați au înțeles repede acest lucru. CFR Marfă nu”, afirmă Gheorghiu.
În acest context, compania a pierdut treptat cotă de piață, în timp ce structura internă a rămas aproape neschimbată. Personalul a rămas supradimensionat, activele s-au învechit, iar datoriile au continuat să crească.
În locul unei restructurări profunde, statul a ales ani la rând soluții temporare: reeşalonări, neîncasări și anulări de datorii între companii publice.
„Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania”, susține vicepremierul.
Bruxelles-ul a forțat decizia
Momentul care a schimbat definitiv traiectoria companiei a fost investigația Comisiei Europene începută în 2017.
În februarie 2020, executivul european a decis că aproximativ 570 milioane euro acordați CFR Marfă reprezintă ajutor de stat incompatibil și trebuie recuperați.
Între timp, cu dobânzile acumulate, suma a depășit echivalentul a 2,6 miliarde lei.
Potrivit Oanei Gheorghiu, această decizie a obligat România să ia o hotărâre pe care o amânase timp de decenii.
„Comisia Europeană a forțat România să facă tocmai ceea ce amânase: să ia o decizie”, afirmă aceasta.
Vicepremierul spune că problema depășește cazul CFR Marfă și reflectă dificultatea statului de a gestiona companiile publice.
„Statul a vrut simultan ca această companie să păstreze locuri de muncă, să mențină tarife suportabile, să conserve capabilități strategice și în același timp să funcționeze comercial”, explică oficialul.
Soluția: activitatea merge la Carpatica Feroviar
În locul salvării companiei în forma actuală, statul a ales transferul activităților viabile către noul operator Carpatica Feroviar.
Procedura a fost pregătită încă din 2020, odată cu deschiderea concordatului preventiv.
Practic, mecanismul urmărea două obiective: suspendarea executărilor și câștigarea timpului necesar pentru separarea activităților profitabile de cele neviabile.
„S-a încercat salvarea funcției economice (transportul feroviar de marfă al statului( nu salvarea persoanei juridice CFR Marfă”, explică Gheorghiu.
Astfel, Carpatica Feroviar preia activitatea operațională, în timp ce CFR Marfă intră în faliment cu datoriile istorice și activele neesențiale.
Guvernul susține că obiectivul este păstrarea unei capacități logistice feroviare naționale, considerată importantă pentru economie, apărare și situații de criză.
Falimentul fusese anunțat încă din aprilie
Intrarea în faliment nu reprezintă o surpriză.
La finalul ședinței de Guvern din 16 aprilie, Oana Gheorghiu anunța deja că CFR Marfă își va înceta activitatea după 31 mai 2026 și că procesul de transfer către Carpatica Feroviar este în desfășurare.
Compania figura printre cele 22 de entități cu datorii istorice către bugetul de stat.
„CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început să lucreze și care preia activitatea”, declara atunci vicepremierul.
Ce se întâmplă cu angajații
Una dintre principalele preocupări rămâne situația personalului.
CFR Marfă avea aproximativ 1.500 de angajați înainte de intrarea în faliment.
Potrivit datelor prezentate de Guvern, o parte dintre salariați au fost deja preluați de Carpatica Feroviar, alții au ales salarii compensatorii și plecări voluntare, iar o parte urmează să iasă la pensie.
Executivul susține că noul operator va continua recrutările.
„Carpatica își mărește numărul de angajați și cei mai potriviți sunt cei care au lucrat la CFR Marfă”, spunea Oana Gheorghiu în aprilie.
Ministerul Transporturilor continuă dialogul cu sindicatele pentru gestionarea tranziției.
CFR Marfă, test pentru reforma companiilor de stat
Vicepremierul consideră că dosarul CFR Marfă devine un test pentru reforma guvernanței companiilor de stat prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit acesteia, statul trebuie să delimiteze clar activitățile comerciale de misiunile publice și strategice.
„Nicio companie nu poate fi simultan infrastructură strategică, angajator social și companie comercială orientată spre profit”, afirmă Gheorghiu.
În opinia sa, dacă noul operator va funcționa cu disciplină financiară și cu un mandat clar pentru activitățile strategice, restructurarea își va atinge scopul.
În caz contrar, avertizează oficialul, România riscă repetarea aceluiași model: pierderi cronice, intervenții publice și noi probleme legate de ajutorul de stat.
